Interlic.md

Acest fapt a fost menţionat în cadrul Clubului de presă, organizat miercuri, de către Centrul Independent de Jurnalism, cu sprijinul fundaţiei Endowment Democracy. Participanţii la şedinţa Clubului de presă au spus că, în prezent, societatea moldoveană este împărţită în două tabere: pe de o parte experţii independenţi care atrag atenţia asupra faptului că Moldova va fi afectată de criza financiară globală, iar pe de alta – autorităţile, care declară răspicat că în ţară nu există criză, iar dacă au apărut unele semnale, atunci „situaţia este sub control”. Paradoxal, însă aceste două tabere nu ajung să se intersecteze în vreun fel. Drept dovadă, la şedinţa Clubului de presă nu au participat nici un reprezentant al autorităţilor, deşi au fost invitate 25 de persoane.      
 
Potrivit expertului independent Veaceslav Negruţă, autorităţile centrale, în special, Guvernul, ar trebui să explice clar ce discuţii se poartă de către factorii de decizie, ce concluzii şi recomandări sunt înaintate şi ce măsuri vor fi adoptate pentru a nu admite declanşarea unei crize. „Lumea este flămândă de informaţie. Or, foametea aceasta de informaţie şi incertitudine, din păcate, provoacă îngrijorări la limită de panică printre populaţie”, a spus Negruţă. El a menţionat că deja sunt semnale, reflectate de statistica naţională – depozitele au început să se reducă din luna octombrie, a scăzul volumul de lucrări în construcţie, se reduce volumul remitenţelor etc.

Negruţă a dat exemplul Rusiei, care în prezent se confruntă cu o ieşire masivă de capital din ţară, numai în luna octombrie fiind scoase 50 mlrd. USD. De asemenea, rezervele valutare s-au redus cu 30 mlrd. dolari SUA. În această situaţie, preşedintele Medvedev i-a avertizat pe cetăţenii săi că în 2009 îî aşteaptă un an greu. „Ce facem noi, în Moldova? Se discută pe la colţuri, în bucătărie că multă lume a avut de suferit în urma fluctuaţiilor cursului de schimb etc ”, a spus Negruţă, menţionând că oficial, nimeni nu spune clar care e situaţia reală.

Expertul a spus că efectele crizei mondiale vor fi vizibile mai pronunţat în Moldova peste câteva luni, prin martie 2009, deşi şi în prezent deja sunt semnale. El s-a referit la faptul că în Europa criza afectează, în special, companiile din contrucţii şi industria hotelieră, sectoare unde lucrează şi moldovenii. Criza îi va afecta în primul rând pe cetăţenii străini ce muncesc în Europa şi moldovenii vor fi nevoiţi să se întoarcă acasa, unde nu prea sunt locuri de muncă.

Potrivit expertului economic Sergiu Gaibu, criza în Moldova va avea mai mult un caracter economic, decât finaniciar şi va afecta sectorul real. Reducerea remitenţelor, ca urmare a disponibilizării moldovenilor de peste hotare, va conduce la reducerea volumului comerţului, a importurilor, respectiv a încasărilor la buget. Totodată, dacă o parte din gastarbaiteri se va întoarce acasa, atunci va creşte rata şomajului, deoarece în prezent nu sunt sificiente locuri de muncă. Astfel, sectoarele care vor avea de suferit vor fi comerţul, deoarece scade cererea şi construcţiile. „La moment, însă aceste efecte nu sunt resimţite şi situaţia nu este critică. Însă autorităţile ar trebui să recunoască că există riscul unei crize economice şi să adopte o listă de măsuri prioritare pentru atenuarea acestora”, consideră Sergiu Gaibu.

În opinia lui, Guvernul trebuie să-şi reorienteze politicele de la ţintirea inflaţiei la adoptarea de politici care ar stimula creşterea economică. Sergiu Gaibu s spus că BNM nu dispunde de instrumente pentru a stimula creşterea economică. De aceasta trebuie să se ocupe Ministerul Finanţelor, Economiei şi Comerţului, Guvernul în întregime. Spre exemplu, statul ar putea asigura creditele contractate de întreprinderi pentru extindearea şi iniţierea afacerilor. În acest scop, Guvernul ar putea cere asistenţa experţilor străini din SUA, Banca Mondială sau FMI.

La rândul său, Veaceslav Negruţa a spus că în loc să majoreze norma rezervelor obligatorii, acele sume de bani puteau fi utilzate pentru crearea unui fond de garantare a depunerilor la băncile comerciale. Astfel, Negruţa a propus majorarea contribuţiilor pentru acest fond de la 4,5 mii lei în prezent până la 5 mii euro. În acest fel populaţia şi băncile ar fi mai sigure că depozitele sunt garantate.

Referindu-se la piaţa imobiliară, cei doi experţi au menţionat că, deşi statisticile arată că preţurile la apartamente nu s-au modificat esenţial în ultimele luni, ţinând cont de faptul că preţurile sunt afişate în euro, iar tranzacţiile sunt efectuate în lei, din cauza că euro s-a depreciat, se poate de afirmat că preţurile au scăzut. Această tendinţă se va menţine, deoarece în prezent cererea la apartamente este foarte redusă, unui potenţial cumpărător revenindu-i 3 vânzători. Potrivit experţilor, potenţialii cumpărători se vor abţine de la cumpărare, iar preţurile vor merge în jos. Această tendinţă, de fapt este de 6 luni pe piaţa din Moldova, dacă ne referim la preţurile tranformate în lei.

Experţii au explicat acest fapt prin reducerea preţurilor la imobile în regiune şi prin faptul că deja nu vor mai exista cumpărări speculative, când gastarbaiterii cumpărau apartamente pentru a le vinde ulterior mai scump. În prezent vor procura apartamente doar cei care au nevoie de locuinţă cu adevărat. Experţii au explicat că în situaţia dată se va menţine cererea doar la produsele de primă necesitate, iar la celelalte, precum imobilul – va scade. Totodată, se va reduce şi cererea la oficiile şi spaţiile comerciale.    

Însă, situaţia va fi diferită pe piaţa primară şi cea secundară a locuinţelor. Astfel, pe piaţa primară, preţurile nu vor scădea mult, căderea fiind plafonată de costuri, care includ materialele de construcţii, preţul cărora ar mai putea creşte. Pe piaţa secundară, însă, proprietarii care au câteva apratamente se vor grăbi să scape de ele, chiar şi la un preţ mai mic, deoarece în viitor ei nu le vor putea vinde la un preţ mai avantajos.