Partidele din România îşi desfăşoară campania electorală în R. Moldova cu respectarea legilor din ambele ţări şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale, acesta fiind un "exerciţiu democratic firesc", a apreciat MAE român, în replică la nemulţumirile exprimate de Chişinău.
Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău s-a declarat vineri "nedumerit" şi "consideră inacceptabilă desfăşurarea de către competitorii electorali români a campaniei electorale pe teritoriul Republicii Moldova, fără o coordonare prealabilă cu autorităţile centrale moldoveneşti în acest sens". În plus, Chişinăul susţine că potrivit prevederilor electorale, campania poate fi desfăşurată numai pe teritoriul României.
Răspunsul de la Bucureşti nu a întârziat să apară. "Reprezentanţii partidelor având candidaţi înscrişi pentru colegiul nr. 2 îşi desfăşoară campania electorală în Republica Moldova, cu respectarea legilor în vigoare din România şi din Republica Moldova şi în conformitate cu standardele europene şi internaţionale", se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.
În plus, MAE consideră că "este un exerciţiu democratic firesc din partea competitorilor electorali, care se derulează şi în alte ţări în care trăiesc un număr important de cetăţeni români, cum sunt Italia, Spania sau SUA". "În acelaşi timp, aceasta este o practică obişnuită şi pentru alte state", adaugă MAE.
"La alegerile parlamentare ce se vor desfăşura la 30 noiembrie 2008, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au aceleaşi drepturi cu cetăţenii români domiciliaţi în România, respectiv dreptul de a alege şi de a fi aleşi. Astfel, cetăţenii români cu domiciliul sau cu reşedinţa în Republica Moldova vor putea să voteze candidaţii anunţaţi pentru colegiul uninominal numărul 2", mai precizează MAE.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, românii din străinătate trebuie să desemneze patru reprezentanţi pentru Camera Deputaţilor (câte unul pentru fiecare colegiu uninominal) şi doi senatori (unul pentru Europa şi Asia şi altul pentru America, Australia şi Africa). Colegiile uninominale din străinătate aparţin de Circumscripţia 43, al cărei birou electoral funcţionează deja la sediul MAE.
Republica Moldova face parte din Colegiul uninominal 2, care cuprinde, în cazul Camerei Deputaţilor, diaspora din ţările non-membre UE, ţările din fostul spaţiu sovietic şi Asia, cărora, pentru Senat, li se adaugă şi ţările UE.
Pentru românii din străinătate au fost organizate 221 de secţii de votare, dintre care patru în Republica Moldova, la Ambasadă şi la sediile Consulatului de la Chişinău.
Graţie noului sistem electoral din România, partidele politice din Republica Moldova pot influenţa într-o oarecare măsură campania electorală a partidelor din România, mai ales în condiţiile în care Republica Moldova este cea care va cântări cel mai mult în balanţa Colegiului uninominal 2, datorită numărului mai mare de cetăţeni români comparativ cu celelalte state din acest colegiu.
Lupta pentru funcţia de deputat în Colegiul 2 se dă între Nicolae Dabija, candidatul PNL, Tudor Panţâru, candidatul PSD, şi tânărul Eugen Tomac, candidatul PD-L. Acesta din urmă, consilier al preşedintelui Traian Băsescu, are campania cea mai dinamică şi mai vizibilă mediatic în R. Moldova şi a beneficiat de sprijinul Elenei Băsescu, fiica preşedintelui, care s-a deplasat în ţara vecină pentru a-l susţine pe Tomac.
Dabija, care este membru atât al PNL-ului românesc, cât şi al PNL-ului moldovenesc, potrivit presei de peste Prut, beneficiază de sprijinul a două importante partide moldoveneşti de opoziţie - Alianţa pentru Moldova Noastră şi Partidul Naţional Liberal, în timp ce Tomac este susţinut de Partidul Liberal, al cărui vicepreşedinte este primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. Candidatul PSD se bucură de sprijinul Partidului Democrat, în timp ce Partidul Popular Creştin Democrat, ca şi Partidul Comuniştilor, aflat la putere, încă nu şi-a exprimat nicio preferinţă.
La Senat, PNL-ul îl are drept candidat pe Petre Roman, PSD pe Marian Mocanu, iar PD-L pe Badea Viorel Riceard. În cursa pentru Senat este prezent în acest colegiu şi Ilie Ilaşcu, fostul deţinut politic din Transnistria, care candidează pentru PRM. Cu toate acestea, ceilalţi trei deţinuţi din grupul Ilaşcu l-ar sprijini, potrivit presei de la Chişinău, pe Eugen Tomac, candidatul PD-L.
Unul alt subiect tensionat dintre România şi R. Moldova a fost legea moldoveană care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis recent că legea este discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie, dar Chişinăul a anunţat că nu va executa decizia.
Plângerea către CEDO a fost intentată de primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, şi Alexandru Tănase, vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat. Ambii petiţionari au reclamat în faţa Curţii faptul că adoptarea unei interdicţii ce limitează accesul unui număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova la funcţia de deputat constituie o măsură antidemocratică şi disproporţionată, fiind adoptată în ajunul alegerilor parlamentare din 2009. Guvernul român a susţinut poziţia petiţionarilor în memoriul depus la Curte în calitate de terţă parte.
Sursa: NewsIn
