Interlic.md

Prevederile rigide privind formalizarea relaţiilor de muncă, iniţierea unei activităţi aducătoare de profit descurajează persoanele social-vulnerabile. Sistemul de asigurare socială este fragmentat şi ineficient direcţionat spre cei săraci. Inexistenţa unui program de acordare a locuinţelor sociale şi condiţiile dezavantajoase de acordare a creditelor preferenţiale fac dificilă îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Acestea sunt concluziile preliminare ale unei cercetări efectuate în Republica Moldova de IDIS „Viitorul”, prezentate la 21 noiembrie 2008, în cadrul unei mese rotunde.

Autorii cercetării – experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” Diana Cheianu-Andrei şi Nicolae Sadovei – au analizat trei tipuri de obstacole regulatorii cu care se confruntă persoanele sărace: la iniţierea unei activităţi aducătoare de profit, inclusiv prin intermediul angajării, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi  în ceea ce priveşte protecţia socială.

Referitor la obstacolele întâlnite de persoanele sărace la angajare, experţii IDIS recomandă liberalizarea cadrului legal privind formalizarea locurilor de muncă. Un alt impediment îl constituie sistemul de taxe, care prevede reţineri din salariu şi în cazul persoanelor sărace. „Cadrul rigid îi determină pe unii angajatori să se autoprotejeze. Astfel, se explică parţial munca la negru şi salariile neoficiale în plic.”, constată Nicolae Sadovei. Sadovei menţionează şi costurile mari de iniţiere a unei afaceri, precum şi absenţa capitalului primar şi sistemului imperfect de creditare.

Acelaşi sistem imperfect de creditare nu încurajează o persoană săracă să se adreseze la o instituţie bancară. Experţii IDIS recomandă implicarea statului în calitate de garant pentru acordarea creditelor preferenţiale.  „O altă problemă este cea a locuinţelor sociale. Acest termen este practic unul pur formal. Nici măcar la nivel incipient, nu există un program de acordare a locuinţelor sociale.”, a accentuat expertul IDIS Nicolae Sadovei.

Diana Cheianu-Andrei constată că accesul la serviciile Programului Unic de Asigurări Medicale este inegal. Astfel, cei mai săraci cheltuiesc pentru sănătate de opt ori mai puţin decât alţi semeni de-ai lor. „Cei mai săraci, în special cei neangajaţi şi care muncesc la negru, nu capătă o poliţă medicală prin intermediul angajatorilor. Cei săraci ar trebui incluşi în rândurile persoanelor asigurate medical de Guvern.”, este de părere expertul IDIS. De asemenea, Cheianu-Andrei semnalează lipsa de încredere a populaţiei în faptul că pensia le va garanta un minim de trai. Totodată, sistemul fragmentat de prestaţii sociale nu permite protejarea  categoriilor social-vulnerabile.

„Termenul de persoană săracă, atât de des utilizat în retorica oficială, nu este clar definit de lege. Iată un punct de pornire. Statul este obligat să asigure cetăţenilor săi un trai decent.”, susţine coordonatorul de program al IDIS „Viitorul” Olesea Cruc. Printre altele, experţii neguvernamentali recomandă stabilirea prin lege a  unor garanţii sociale pentru persoanele sărace.

Studii similare au fost efectuate şi în Armenia şi Macedonia, la iniţiativa Asociaţiei institutelor de politici pentru o societate deschisă (PASOS) şi LGI/OSI. Prin studiile efectuate la nivel regional, se urmăreşte eficientizarea strategiilor anti-sărăcie prin analiza obstacolelor legale şi regulatorii care împiedică familiile sărace să depăşească starea de sărăcie.