Potrivit documentului, este considerat secret de stat informaţiile din domeniul apărării naţionale, economiei, ştiinţei şi tehnicii, relaţiilor externe, securităţii statului şi asigurării ordinii de drept etc, a căror divulgare prematură poate cauza prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului.
Gradul de secretizare poate fi atribuit atât unor documente întegral, cât şi paginilor, paragrafelor, secţiunilor dintr-un anumit document sau anexelor la acesta. Proiectul prevede ca vor fi secretizate informaţtiile ce ţin de: domeniul apărării naţionale; din domeniul economiei, ştiinţei şi tehnicii (planurile şi potentialul de mobilizare a economiei naţionale, rezervele şi volumul livrărilor de materie primă şi materiale strategice etc); din domeniul relaţiilor externe (activitatea de politică externă, colaborarea militară, tehnico-ştiinţifică şi de altă natură cu statele străine şi organizaţiile internaţionale, dacă divulgarea acestor informaţii va cauza prejudicii intereselor şi/sau securităţii statului etc).
Legea stabileşte patru grade de secretizare a informaţiilor atribuite la secret de stat: „strict secret”, „secret”, „confidenţial”, „restricţionat”. Pentru informaţiile cu gradul de secretizare „strict secret” se stabileşte un termen de secretizare de până la 25 de ani, pentru informaţiile cu gradul de secretizare „secret” – de până la 15 de ani, pentru informaţiile cu gradul de secretizare „confidenţial” – de până la 10 ani şi pentru informaţiile cu gradul de secretizare „restricţionat” – de până la 5 ani.
Pentru informaţiile despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele care desfăşoară activitate de informaţii, de contrainformaţii şi operativă de investigaţii se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 75 de ani, indiferent de gradul de secretizare.În cazuri excepţionale, pentru anumite informaţii atribuite la secret de stat, termenul de secretizare poate fi prelungit.
Cetăţenii şi persoanele juridice sunt în drept să ceară desecretizarea informaţiilor. Persoanele cu funcţii de răspundere în cauză sunt obligate să dea un răspuns în scris în termen de o lună. La secretul de stat nu pot avea acces persoanele care sprijină activitatea unui stat străin, organizaţiilor străine sau a reprezentanţilor acestora, precum şi cetăţenii străini şi apatrizi ce cauzează prejudicii intereselor şi/sau securităţii Moldovei sau participă la activitatea partidelor sau a asociaţiilor obşteşti, a căror activitate este suspendată, limitată sau interzisă în modul stabilit de lege.
De notat că săptămâna curentă, Campania globală pentru libertatea de exprimare, cu sediul în Londra, ARTICLE 19 a remis un Memorandum în care şi-a exprimat îngrijorareaîn legătură cu unele prevederi ale proiectului de lege, care „reprezintă un pericol substanţial pentru dreptul la libertatea de exprimare şi accesul la informaţie”. Astfel, ARTICLE 19 susţine că definiţia „secretului de stat” este formulată prea general şi include şi informaţiile create şi deţinute de persoane particulare. De asemenea, experţii menţionează că procedura de secretizare este excesiv de largă şi oferă posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informaţiei ce nu are legătură directă cu securitatea naţională, aşa cum este cea cu conţinut economic, ştiinţific sau informaţii cu privire la administrarea publică. Mai mult ca atât, „testul prejudiciului” utilizat pentru stabilirea gradului de secretizare este foarte slab şi durata secretizării este destul de mare. De asemenea, ARTICLE 19 constată cu îngrijorare că Proiectul de lege nu ţine cont de prevalarea interesului public şi omite să ofere protecţie persoanelor (informatorilor/în original „whistleblowers”) care au divulgat informaţii despre comiterea unor încălcări.
Organizaţia internaţională este, de asemenea, îngrijorată de faptul că protecţia informaţiei ce constituie secret de stat va fi controlată de serviciile de securitate, care ar putea să utilizeze puterea de control pentru a aduna informaţii care, în mod normal, ar fi trebuit să fie obţinute în baza unui mandat al instanţei de judecată.
ARTICLE 19 susţine că Republica Moldova, în virtutea obligaţiilor contractate prin semnarea Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (PIDCP) şi a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), trebuie să aducă Proiectul de lege în conformitate cu standardele internaţionale în acest domeniu. Printre recomandările lansate în memorandum, ARTICLE 19 sugerează Republicii Moldova să introducă fie în Proiectul de lege cu privire la secretul de stat, fie în Legea privind accesul la informaţie, prevederea conform căreia în caz de neconcordanţă între prevederile cu privire la secretizarea informaţiei şi cele cu privire la accesul la informaţie, ultimele vor prevala. De asemenea, organizaţia internaţională recomandă ca Proiectul de lege să includă posibilitatea divulgării informaţiei în cazurile în care interesul public prevalează şi consideră că prevederea referitoare la prevalarea interesului public ar trebui aplicată şi faţă de informaţia cu privire la colaborarea anumitor funcţionari publici cu serviciile de securitate în perioada comunistă.
