Victoria Partidului Social-Democrat din România reduce şansele revigorării reformelor anticorupţie, dacă formaţiunea reuşeşte să formeze un guvern, apreciază Reuters, rezultatul acestui scrutin fiind comentat pe larg de presa internaţională.
Social-democraţii, care au promis să diminueze impactul crizei economice, au câştigat majoritatea sufragiilor în alegerile parlamentare de duminică, relatează la rândul său agenţia Associated Press.
Două exit poll-uri au creditat blocul 36 la sută din voturi. Unii dintre membrii partidului sunt lideri din perioada comunistă, adaugă agenţia. Îngrijorarea cu privire la criza economică mondială a fost o temă majoră a acestor alegeri, al căror rezultat a fost perceput ca o mustrare a premierului Călin Popescu Tăriceanu, care a provocat nemulţumirea mai multor alegători după ce a sugerat că România este oarecum imună la criza mondială.
Tăriceanu a încercat însă să pună rezultatul într-o lumină pozitivă, comentează AP. "România are nevoie de lideri puternici (...) împreună am reuşit să facem lucruri extraordinare", a declarat el într-un discurs televizat.
Potrivit agenţiei Bloomberg, românilor li s-a cerut să decidă ce partid este mai capabil să gestioneze criza economică, după mai mulţi ani de prosperitate. "Este minunat", a declarat o pensionară în vârstă de 58 de ani aflată într-o mulţime de circa 100 de susţinători ai partidului, în faţa sediului acestuia. "Am multă încredere în social-democraţi (...) Vreau ca aceştia să scadă impozitele şi să crească salariile", a adăugat ea.
Bloomberg subliniază rata de participare redusă la vot. Toate cele trei partide principale au promis alocarea mai multor fonduri programelor sociale şi infrastructurii, potrivit agenţiei.
Cel mai probabil rezultat al negocierilor postelectorale este o alianţă între social-democraţi şi liberalii lui Tăriceanu, potrivit unui studiu realizat de Citigroup Global Markets Ltd.
Lipsa unei majorităţi în urma alegerilor menţine incertitudinea cu privire la cine va fi viitorul premier. Mircea Geoană, fost ministru de Externe, este alegerea social-democraţilor.
Reuters subliniază la rândul său că PSD va cere cel mai probabil preşedintelui Traian Băsescu să îl numească pe liderul său, Mircea Geoană, în funcţia de premier. Geoană, fost ambasador la Washington, este văzut ca un reformist în cadrul PSD, însă influenţa sa este limitată de partizanii fermi ai partidului, precum fostul preşedinte Ion Iliescu.
Mai mulţi observatori consideră că Băsescu ar putea încerca să formeze o mare alianţă care să includă toate partidele principale, comentează Reuters. Însă această opţiune ar fi afectată de dezacorduri de politică, în special cu privire la eforturile anticorupţie, adaugă agenţia.
Reuters apreciază că această victorie a social-democraţilor reduce şansele unei revigorări a reformelor anticorupţie în cazul în care formaţiunea reuşeşte să formeze un guvern. Guvernarea PSD din perioada 2000-2004 a fost acuzată că a permis intensificarea corupţiei, comentează Reuters.
Agenţia DPA menţionează că rata participării la vot a fost de 39,26 la sută, cea mai scăzută în România de la înlăturarea de la putere a comunismului.
Potrivit cotidianului Irish Times, la patru ani după ce PNL şi PDL şi-au unit forţele pentru a pune capăt guvernării PSD din România postcomunistă, partidul condus de fostul ministru de Externe Mircea Geoană a înregistrat o victorie.
PSD a făcut alegătorilor mai multe promisiuni într-o perioadă dificilă, fapt ce a determinat mai mulţi analişti să avertizeze că astfel de politici ar putea genera datorii imense pentru România. Numeroşi oficiali europeni se tem că revenirea la putere a PSD va afecta eforturile României de combatere a corupţiei, comentează cotidianul.
La rândul său, publicaţia Financial Times apreciază că, indiferent de componenţa guvernului, Geoană a recunoscut că va urma o perioadă dificilă. Analiştii avertizează deja că România ar putea fi nevoită să procedeze precum Ungaria şi Ucraina şi să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi putea achita datoria externă.
Potrivit RFI, românii aşteaptă formarea unui guvern, pe fondul unor negocieri dificile. Afectată de criza economică, România nu îşi poate permite o criză politică, adaugă RFI.
Radio Netherlands subliniază la rândul său că formarea unei coaliţii guvernamentale ar putea fi un proces dificil şi îndelungat. România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, a fost afectată de criza financiară şi zeci de mii de persoane şi-ar putea pierde locul de muncă.
Publicaţia Nouvel Observateur subliniază rata redusă de participare la vot, în timp ce BBC relatează că forma viitorului guvern este departe de a fi clară.
Sursa: Mediafax
