Ministrul român de externe Lazăr Comănescu şi-a exprimat regretul pentru faptul că în dosarul transnistrean nu s-au înregistrat progrese în timpul preşedinţiei finlandeze a OSCE, potrivit unei copii a discursului susţinut de acesta la reuniunea ministerială a organizaţiei, la Helsinki.
Lăudând preşedinţia finlandeză pentru "eforturile ambiţioase şi constante în ceea ce priveşte conflictele îngheţate din Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah", Comănescu a remarcat totuşi că în dosarul transnistrean nu s-au înregistrat progrese, potrivit discursului său de la Helsinki, dat publicităţii de MAE.
"Din nefericire, anul acesta, în pofida eforturilor preşedintelui în exerciţiu al OSCE şi ale misiunii OSCE în Republica Moldova, pe care le apreciem foarte mult, dosarul transnistrean a rămas în mare măsură prizonierul politicii la nivel înalt. S-au examinat posibilităţi pentru demararea negocierilor, Chişinăul şi Tiraspolul şi-au exprimat disponibilitatea în acest sens, dar procesul de negociere nu a reuşit să avanseze. De fapt, nu s-a înregistrat niciun progres spre soluţionarea conflictului", a spus Comănescu la reuniunea anuală a miniştrilor de externe OSCE, care are loc joi şi vineri la Helsinki.
"România continuă să susţină ferm formatul de negociere '5+2' ca fiind unicul cadru legitim pentru o soluţionare a conflictului transnistrean", a spus Comănescu, în condiţiile în care în ultimele luni s-a vorbit despre lansarea unor negocieri trilaterale, la care să ia parte Republica Moldova, Transnistria şi Rusia, pe baza unui plan Kozak II. Planul, propus de Rusia şi respins în ultimul moment de Republica Moldova la presiunile Occidentului, prevedea federalizarea Republicii Moldova şi menţinerea militarilor ruşi în Transnistria pe termen lung, pentru a supraveghea punerea în aplicare a acordului.
"Îndeplinirea angajamentelor încă nepuse în aplicare asumate la summitul OSCE de la Istanbul, cu aproape nouă ani în urmă, va aduce o contribuţie substanţială la soluţionarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrală a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a continuat discursul şefului diplomaţiei române. La summitul de la Istanbul din 1999, a fost "adaptat" Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa (CFE), care fusese semnat în 1990 între NATO şi ţările din Pactul de la Varşovia. În acest cadru, Moscova şi-a luat angajamentul de a-şi retrage trupele din Georgia şi Republica Moldova, dar nu şi-a respectat acest angajament. În consecinţă, ţările NATO refuză să ratifice noua versiune a CFE pentru că Moscova nu şi-a ţinut angajamentele, iar Rusia la rândul său a suspendat în decembrie anul trecut aplicarea tratatului tocmai pentru că acesta nu a fost ratificat de ţările NATO.
"România este în continuare îngrijorată de erodarea regimului CFE", a spus Comănescu. "Este mai presus de orice îndoială că prezenţa continuă a trupelor străine pe teritoriul unor state parte CFE, fără consimţământul lor, are un impact negativ asupra situaţiei în ansamblu a regiunii şi afectează fiecare dintre ţările noastre. În acest context, am dori să reînnoim apelul nostru către Federaţia Rusă de a reveni la aplicarea integrală a tratatului CFE şi de a-şi îndeplini toate angajamentele, contribuind astfel la sporirea securităţii în Europa", a spus şeful diplomaţiei române.
Menţinerea trupelor ruse în Republica Moldova şi Georgia şi neaplicarea tratatului CFE de către Rusia sunt "surse majore de îngrijorare" pentru Statele Unite, a declarat la reuniunea OSCE şi numărul trei din Departamentul de Stat american William Burns.
"Nu este necesară regândirea de la zero a sistemului de securitate european", a declarat pe de altă parte Comănescu, referindu-se la o propunere a preşedintelui rus Dmitri Medvedev pentru o nouă arhitectură a securităţii în Europa, o temă la care unii europeni sunt deschişi, dar pe care Washingtonul nu a primit-o cu entuziasm. "În ansamblu, actualul sistem de securitate a funcţionat. Obiectivul nostru ar trebui să fie consolidarea actualei arhitecturi şi actualelor angajamente", a spus Comănescu.
Medvedev a pledat încă din iunie, în mai multe rânduri, pentru un nou pact de securitate "de la Vancouver la Vladivostok", incluzând deci, precum OSCE, America de Nord, partea asiatică a Rusiei şi Asia Centrală. Marţi, NATO a avertizat că nu este dispusă să îşi anuleze aranjamentele actuale de securitate. Secretarul general al Alianţei a subliniat că ţările aliate sunt mulţumite de arhitectura actuală a securităţii pe continent, fondată pe NATO, UE, OSCE şi Consiliul Europei.
Reuniunea OSCE marchează finalul preşedinţiei finlandeze a organizaţiei, care va fi preluată de Grecia.
Sursa: NewsIn
