”Neutralitatea statelor pe parcursul confruntării dintre Vest şi Est în perioada Păcii Reci cu Rusia nu mai emite un semnal de independenţă şi libertate în acţiuni. Asta presupune o vulnerabilitate deosebită faţă de presiunile exercitate de Moscova, infiltrarea ameninţătoarea a serviciilor secrete ruse, a grupărilor economice şi mafiote şi o îndepărtare de proiectele europene şi Trans Atlantice. Drept rezultat, neutralitatea presupune izolare şi pierderea suveranităţii”, a declarat intr-un interviu pentru IDIS „Viitorul” Janusz Bugajski, director al Proiectului Noi Democraţii Europene, Cercetător superior al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington DC.
Janusz Bugajsk este director al Proiectului Noi Democraţii Europene, Cercetător superior al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington DC. Dl Janusz Bugajski a publicat cu regularitate în presa internaţională articole şi studii pe teme de securitate. În toamna anului 2008, Dl Bugajski a publicat monografia „Extinderea Eurasiei: Ambiţiile europene ale Rusiei”. În Republica Moldova, Dl Bugajski s-a aflat în câteva rânduri.
Domnule Bugajski, o să încep cu o întrebare directă: ar fi invadat Rusia Georgia dacă Georgia ar fi fost membru NATO?
Invadarea Georgiei de către Rusia a generat ultimul argument al disputei „de ce e atât de important pentru orice stat european să fie membru NATO”. Conform art. 5, Alianţa, ca un tot întreg, se angajează în apărarea oricărui membru care este atacat. Importanţa unei astfel de garanţii e că alianţa are rolul unui act de intimidare la adresa posibilităţilor de agresiune din exterior. Se pune la îndoială incursiunea militară a Rusiei, dacă Georgia ar fi fost deja membru NATO. Kremlinul nu putea fi sigur că Alianţa nu ar fi luat atitudine şi în acest fel şi-ar fi subminat credibilitatea mondială.
Ce funcţii mai îndeplineşte Organizaţia Tratatului Nord Atlantic (NATO)?
NATO reprezintă mai mult decât o intimidare la adresa agresiunilor militare şi a diviziunii teritoriale, în esenţă reprezintă crearea unei alianţe comune cu interese de securitate şi valori democratice comune de care ar beneficia fiecare stat membru. Integrarea în NATO, similară altor organizaţii, atrage după sine costuri şi beneficii pentru membri. Este important pentru moldoveni să înţeleagă mai bine care sunt costurile şi beneficiile acesteia, analizând impactul statutului de membru asupra noilor membri din Europa Centrală şi de Est.
Concret, ce costuri financiare presupune aderarea la NATO?
Vorbind de costuri, fiecare stat membru NATO trebuie să aloce apărării aproximativ 2% din Produsul Intern Brut, deşi nu fiecare stat a îndeplinit aceste cerinţe. Cheltuielile pentru apărare sunt importante pentru modernizarea forţelor armate şi a altor servicii de securitate şi pentru a permite fiecărui stat să poată coopera cu partenerii NATO. Costurile se transformă în beneficii, din momentul în care modernizarea militară permite statelor să achiziţioneze tehnică de ultimă generaţie şi să interacţioneze cu cele mai puternice trupe de pe glob.
De asemenea, trebuie să se reamintească că nu e un criteriu obligatoriu pentru nicio ţară să participe la vreo una din operaţiile străine, fie că sunt de menţinere a păcii, umanitare sau de luptă. Această este decizia fiecăreia în parte şi nu există penalizări sau repercusiuni pentru stat, în cazul în care acesta decide să nu participe la vreo misiune. Cu toate astea, implicarea militară a statelor membre în operaţiunile NATO este avantajoasă, ei câştigând experienţă, cunoştinţe care nu pot fi obţinute în cadru pasiv şi independent.
Ce alte beneficii există pentru o ţară care se integrează în NATO?
Există şi alte beneficii pe termen lung ca urmare a aderării la Alianţă. NATO este de asemenea o organizaţie politică, care permite statelor să-şi reliefeze priorităţile de securitate şi să ia parte la luarea deciziilor în cadrul Alianţei. Statutul de membru NATO emite un semnal puternic că statul este stabil, matur din punct de vedere politic şi dezvoltat economic. Acest lucru generează încurajări pentru investitorii străini şi pentru alte instituţii internaţionale vizavi de dezvoltarea ţării.
Care este relaţia dintre integrarea în NATO şi integrarea europeană?
Pentru noii membri NATO, aderarea îi va ajuta în pavarea căii spre calitatea de membru a Uniunii Europene, deşi nu poate garanta acest lucru. Oricum, nicio ţară din fostul lagăr comunist nu s-a integrat direct în UE, ci prin intermediul NATO. Astfel, NATO s-a transformat într-o treaptă pe scara „Europenizării” şi pentru beneficiile materiale diseminate fiecărui cetăţean. Mai există un beneficiu ce rezidă din calitatea de membru NATO. Generează o legătură apropiată cu Statele Unite, la un moment când administraţia americană încearcă să reconstruiască Alianţa Trans Atlantică, iar între timp Rusia autoritară escaladează politicile neo imperialiste în vecinătatea sa.
Cât de mult ne poate ajuta neutralitatea R. Moldova în contextul actual?
Neutralitatea statelor pe parcursul confruntării dintre Vest şi Est în perioada Păcii Reci cu Rusia nu mai emite un semnal de independenţă şi libertate în acţiuni. Asta presupune o vulnerabilitate deosebită faţă de presiunile exercitate de Moscova, infiltrarea ameninţătoarea a serviciilor secrete ruse, a grupărilor economice şi mafiote şi o îndepărtare de proiectele europene şi Trans Atlantice. Drept rezultat, neutralitatea presupune izolare şi pierderea suveranităţii.
Domnule Janusz Bugajski, vă mulţumim!
A consemnat
Laura Bohanţov
