Parlamentul moldovean a iniţiat o lege prin care funcţionarii publici vor fi verificaţi de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), urmând să îşi declare, pe lângă starea civilă, afilierea politică şi venituri, cetăţenia pe care o au membrii familiei, inclusiv părinţii.
Legea a fost votată în prima lectură de deputaţii comunişti. Deputaţii din opoziţie au protestat vehement împotriva adoptării legii, spunând că aceasta constituie o revenire la practicile totalitare din perioada stalinistă şi preia metodele KGB-ului sovietic.
Avizul comisiei parlamentare pentru securitatea statului arată că verificarea respectivă îşi propune drept scop "prevenirea şi contracararea fenomenelor negative din cadrul autorităţilor publice care discreditează funcţia publică şi aduce prejudicii intereselor securităţii naţionale".
Chestionarul de verificare a funcţionarului public conţine trei pagini de text, cu 34 de întrebări cu mai multe subpuncte. Chestionarul conţine întrebări privind cetăţeniile deţinute, atât de funţionarul public, cât şi de membrii familiei – soţul sau soţia, copiii, dar şi părinţii persoanei chestionate. Sunt solicitate şi date privind locul unde funcţionarul a avut domiciliul mai mult de şase luni. Într-o secţiune de informaţii speciale, funcţionarul este întrebat dacă a activat sau activează în organizaţii social-politice şi din ce partid face parte. Această întrebare a fost inclusă în chestionar în ultimul moment şi nu figurează în varianta electronică postată pe site-ul Parlamentului, dar este inclusă în varianta scrisă distribuită deputaţilor şi presei.
În cazul în care funcţionarul public refuză să-şi dea consimţământul scris pentru verificare, legea prevede eliberarea lui din funcţie sau neangajarea lui, în cazul în care acesta candidează pentru o funcţie publică.
Potrivit Legii moldovene a funcţionarului public, în această categorie intră "Aparatul Parlamentului, Preşedintelui, Cancelaria de stat, aparatul Curţii Constituţionale şi a Curţii de Conturi şi a Consiliului Superior al Magistraturii, Aparatele centrale şi unităţile teritoriale ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi publice centrale, aparatele prefecturilor, autorităţile administraţiei publice locale".
În avizul său, Ministerul moldovean de Externe arată că la elaborarea proiectului au fost luate în calcul obiecţiile autorităţilor naţionale, "cât şi majoritatea recomandărilor experţilor din Consiliul Europei" (CoE). Cu toate acestea, MAEIE semnalează menţinerea în textul legii a unor clauze "care admit o anumită marjă de ambiguitate, iar argumentele organelor speciale în cazul acestora lipsesc ori insuficient de explicite". MAEIE mai face referire şi la opinia unor experţi internaţionali "care au accentuat deosebit de clar caracterul sensibil al actului legislativ respectiv" şi care au insistat ca acesta "să nu admită sub nicio formă discrepanţe cu normele şi principiile internaţionale ale drepturilor omului". MAEIE recomandă totuşi adoptarea legii, cu unele modificări.
Preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, a declarat că legea constituie emanaţia unor reflexe totalitare şi include Republica Moldova în rândul statelor poliţieneşti, conferind unui serviciu de securitate "nereformat şi nepocăit pentru trecutul lui odios şi obedient Partidului Comuniştilor" dreptul de a instrumenta deschis dosarele candidaţilor la funcţii publice. Potrivit lui, la baza chestionarului pe care îl vor completa funcţionarii publici sunt întrebările din formularele operative ale KBG-ului sovietic, iar stabilitatea în funcţie a funcţionarilor publici, garantată în prezent de lege, este pusă la îndoială.
În replică la această ultimă remarcă, reprezentantul Guvernului în Parlament, Nicolae Eşeanu, a declarat că principiul garantării stabilităţii în funcţie a funcţionarilor publici nu este unul absolut, pentru că se poate garanta stabilitatea "dacă funţionarul prezintă pericol pentru societate şi nu mai corespunde criteriilor". Potrivit lui, CoE a expertizat şi a avizat "în principiu favorabil legea, spunând că aceasta acordă garanţii suficiente împotriva abuzurilor din partea statului".
Vladimir Filat a declarat că legea, care a stat şase ani în sertarele SIS, a fost adusă acum în Parlament în ajunul alegerilor generale din primăvară, pentru a elimina şi intimida candidaţii incomozi, "pentru a emite sentinţe morale unor persoane suspectate în baza unor denunţuri anonime de a prezenta pericol pentru securitatea naţională".
Filat a mai spus că, în flagrantă contradiţie cu prezumţia de nevinovăţie şi drepturile omului, această lege va îngrădi dreptul constituţional al cetăţeanului de a avea acces la o funcţie publică. Sub falsul pretext al eliminării factorilor de risc, SIS va împărţi societatea în două părţi – cetăţeni loiali puterii şi deci potriviţi pentru funcţii publice, şi purtători ai factorului de risc – adică trădători de patrie, spioni, terorişti, diversionişti. "Aceştia din urmă, odată scoşi din funcţii publice sau refuzându-li-se accesul la acestea, nu vor mai avea altceva de făcut decăt să-şi caute un rost în afară ţării. Şi aceasta, în opinia autorilor proiectului, se numeşte tratament nepărtinitor, echitabil şi nediscriminator al candidaţilor la funcţii publice", a spus Vladimir Filat. Potrivit lui, legea, exact ca în perioada persecuţiilor staliniste, confundă loialitatea faţă de autorităţile statului şi loialitatea faţă de stat.
Deputatul Alianţei Moldova Noastră, Leonid Bujor, a declarat că proiectul propus de Guvern contravine convenţiei universale a drepturilor omului şi constituie "o tortură morală şi psihologică" pentru funcţionarii publici care vor fi chestionaţi. "Ancheta nu era atât de drastică şi antiumană nici în anii 1937-1953, când erau represaliile staliniste", a spus Bujor. Un alt deputat AMN, Alexandru Lipcan, a declarat că legea aminteşte perioada persecuţiilor staliniste din anii 30 din fosta URSS, iar chestionarul propus pentru completare funaţionarilor publici "este o mostră extrasă din dosarele KBG".
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Vitalia Pavlicenco, a declarat că proiectul propus este unul antiromân, pentru că autorităţile comuniste "se tem ca românii din Republica Moldova să nu vină la putere".
Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că prin adoptarea acestei legi statul demonstrează că nu are încredere în proprii funţionari şi că Republica Moldova "este o ţară feudală cu apucături medievale" şi vrea să implementeze un sistem care să-i măture pe funcţionarii incomozi. "Nu este o practică a unei ţări europene. Cetăţenii Republicii Moldova nu merită o asemenea abordare şi nici funcţinarii nu merită atâta suspiciune. Legea va crea o atmosferă de suspiciune în structurile statului", a spus Diacov.
În replică, deputatul comunist, Vadim Mişin, a declarat că majoritatea comunistă nu s-a aşteptat ca acest proiect să trezească o asemenea reacţie. "Impresia este că fiecare din cei care s-au revoltat s-a simţit personal vizat de această lege", a spus Mişin.
"Proiectul nu este anticonstituţional, antiuman şi nici împotriva drepturilor omului. Toate corporaţiile transnaţionale fac selecţii de cadre. De ce statul nu trebuie să aibă dreptul să facă o selecţie a funcţinarilor pe care îi angajează? Această lege este funcţională în SUA – de ce acolo e bine, iar la noi e rău?", s-a întrebat retoric Vadim Mişin, care a mai afirmat că avizul SIS va avea un caracter consultativ la angajarea funcţionarilor publici.
Opoziţia a pus însă la îndoială această afirmaţie, în condiţiile în care SIS a devenit deja unul din organele decizionale principale, fără avizul pozitiv al căruia funcţionari publici nu sunt angajaţi în Republica Moldova.
Sursa: Newsin.ro
