Conducerea Moldovei nu renunţă la legea privind funcţionarii publici şi dubla cetăţenie, cu toate că ea a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Preşedintele Comisiei Juridice din Parlamentul moldovean, Vladimir Ţurcan a spus că mai există căi legale prin care guvernul poate lupta cu CEDO.
Ţurcan a declarat într-o conferinţă de presă că Legislativul nu va mai examina această lege, deoarece a fost adoptată în complex cu mai multe modificări la Codul Electoral, iar practica Comisiei de la Veneţia nu permite adoptarea modificărilor în aceste acte pe motiv că până la alegeri au mai rămas aproape trei luni. „Moldova are nevoie de această lege, deoarece în prezent s-a creat o astfel de situaţie, când suntem puşi în faţa dilemei: va fi statalitatea protejată, sau nu”, a spus Ţurcan.
Ţurcan a precizat că există posibilitatea ca Guvernul să atace decizia CEDO în cazul „Tănase şi Chirtoacă vs Moldova” cu privire la dubla cetăţenie, deoarece faptul acuzării nu a fost comis. Aceasta pe motiv că niciunul dintre reclamanţi nu a candidat la vreo funcţie.
"Guvernul are la dispoziţie trei luni pentru a stabili motivele de contestare a acestei decizii. Legea aprobată în lectură finală nu limitează dreptul persoanei de a candida la alegeri, ci stipulează condiţiile de compatibilitate, luând în considerare că Moldova este ţară parlamentară şi membrul Parlamentului trebuie să demonstreze o loialitate faţă de stat”, a spus Ţurcan.
Legea aprobată de parlamentul moldovean interzice persoanele cu mai multe cetăţenii să deţină funcţii publice, inclusiv pe aceea de deputat.
CEDO a făcut publică la 18 noiembrie 2008 decizia pe marginea plângerii depuse de primarul capitalei, Dorin Chirtoacă şi Alexandru Tănase, vicepreşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova. Cei doi acuzau Guvernul că încearcă să interzică accesul la forul parlamentar pentru cei care deţin şi cetăţenia română şi că limitează în acest fel opţiunea democratică a alegătorilor. Curtea a declarat inadmisibilă partea înaintată de Chirtoacă, pe motiv că acesta intenţionează să-şi păstreze mandatul de primar, iar în alegerile din 2009 va participa numai pentru a acumula voturi partidului său, dar nu pentru a obţine un mandat parlamentar. În privinţa lui Tănase, Curtea a admis plângerea, considerând că acesta s-a demonstrat a fi un politician activ în Moldova, iar intenţia sa de a candida şi obţine un mandat parlamentar este fermă.
CEDO este de părere că legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice în Republica Moldova este una discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie.
Potrivit Curţii Europene pentru Drepturile Omului, într-o democraţie, loialitatea faţă de un stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de guvernarea acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.
Avocata Janeta Hanganu, care a pledat în acest caz în instanţa de la Strasbourg, a declarat pentru NewsIn că CEDO, în decizia sa pe marginea acestui caz, a constatat că Legea 273 este contrară Convenţiei europene pentru drepturile omului şi Convenţiei europene pentru cetăţenie, deoarece instituie un tratament discriminatoriu pentru cetăţenii care au o singură cetăţenie şi cei care au multiplă cetăţenie. Pe de altă parte, legea nu serveşte obiectivului pe care Guvernul moldovean şi l-a propus să-l atingă – să obţină loaialitatea angajaţilor faţă de stat. "Cei de la CEDO au considerat că un stat trebuie să găsească alte pârghii şi metode pentru a garanta loialitatea funcţionarilor săi şi că restrângerea accesului acestora la funcţii publice nu poate fi o soluţie", a declarat Janeta Hanganu.
Aplicată la situaţia din Republica Moldova, decizia CEDO ar însemna abrogarea legii 273, a adăugat avocata.
Conform cercetărilor Curţii, Moldova este singura ţară din cadrul Consiliului Europei care, deşi permite multipla cetăţenie, interzice persoanelor ce o deţin să fie eligibile pentru funcţii publice, inclusiv pentru funcţia de deputat în Parlament. Acest lucru este surprinzător în special pentru că în 2002 şi 2003 Guvernul a permis multipla cetăţenie, fără a menţiona despre eventualele restricţii aduse drepturilor politice.
Curtea a recomandat Guvernului folosirea altor metode pentru a asigura loialitatea faţă de stat a aleşilor parlamentari, precum ar fi jurământul utilizat în multe state europene. Curtea a mai adăugat în acest sens că într-o democraţie, loialitatea faţă de un stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de actuala guvernare a acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.
Janette Hanganu este de părere că actualul Guvern şi Parlament vor încerca să tergiverseze aplicarea acestei decizii a Curţii de la Strarbourg, făcând uz inclusiv de dreptul de a contesta decizia în Marea Cameră a CEDO în decurs de trei luni de la data la care a fost făcută publică – adică de marţi, 18 noiembrie. "Guvernul şi Parlamentul actual vor încerca să nu execute această decizie a CEDO, sub o formă sau alta, însă cu certitudine că următoarea guvernare va fi obligată să respecte această hotărâre a instanţei europene", a spus avocata. Potrivit ei, reclamanţii nu au formulat nicio solicitare de prejudicii materiale, fiind reclamată doar acoperirea chltuielilor de judecată.
Guvernarea de la Chişinău a declarat că restricţia de a deţine funcţii publice cu acces la secretul de stat pentru persoane cu multiple cetăţenii are drept scop asigurarea loialităţii funcţionarilor publici faţă de statul moldovenesc.
Opoziţia de la Chişinău a declarat atunci că legea este întreptată împotriva deţinătorilor de cetăţenie română, deoarece Federaţia Rusă, spre deosebire de România, nu publică listele celor cărora le acordă cetăţenie.
La doar o lună de la intrarea în vigoare a legii, CEDO a decis, la 17 iunie 2008, examinarea cererii lui Chirtoacă şi Tănase în regim de urgenţă. Până la 12 august 2008, Guvernul Republicii Moldova urma să prezinte explicaţii la CEDO privind încălcările pretinse de reclamanţi. În plus, până la 3 septembrie 2008 pe această cauză a fost depus şi un memoriu de către Guvernul României, care a susţinut pretenţiile reclamanţilor.
