Acest fapt este menţionat în Sondajul privind migraţia şi remitenţele în perioada 2007-2008, realizat de Centrul de investigaţii sociologice şi marketing „CBS-AXA”. Potrivit studiului, marea majoritate a mijgranţilor au declarat că nu resimt criza economică la nivelul salariilor, condiţiilor de muncă şi de viaţă. Iar în cazul reducerii salariilor de la 1500 de euro până la 1000 euro sau de la 800 euro până la 500 euro, migranţii moldoveni au declarat că nu vor reveni în ţară, deoarece chiar în aceste condiţii ei au mai multe oportunităţi decât în Moldova.
Revenirea în ţară poate fi condiţionată din motive de sănătate, porbleme de familie sau acumularea resurselor financiare pentru iniţierea unei afaceri. Migranţii percep economia ţărilor în care lucrează ca fiind mai puternică şi mai stabilă comparativ cu cea din Moldova, astfel încât ei consideră că Moldova va avea mai mult de suferit de pe urma crizei mondiale decât ţările gazde. Potrivit sondajului, migranţii moldoveni sunt şocaţi de raportul dintre veniturile şi preţurile existente în Moldova. Totodată, migranţii au declarat că nu vor reduce transferurile băneşti în Moldova, chiar şi în cazul reducerii veniturilor proprii.
În 2008 volumul remitenţelor în Moldova ar putea depăşi 2 mlrd. dolari SUA
Potrivit Sondajului OIM-CBS-AXA privind migraţia forţei de muncă şi remitenţele în Moldova, acest nivel ar putea fi atins ţinându-se cont de creşterea continuă a remitenţelor pe parcursul a nouă luni ale anului 2008. Volumul mediu al remitenţelor pentru un migrant a crescut de la 1296 dolari SUA în 2006 până la 1848 dolari SUA în 2008. Cele mai mari salarii le au moldovenii ce lucrează în ţările UE – până la 2,5 mii dolari SUA.
Totodată, luând în consideraţie faptul că estimarea remitenţelor se face în dolari SUA, fiind transformate în lei şi ţinând cont de inflaţie şi cursul dolar/euro, creşterea reală a volumului remitenţelor nu este atât de spectaculoasă. Astfel, fiind convertite în lei şi ajustate la nivelul inflaţiei, în 2007 volumul remitenţelor a crescut cu 4%, iar în 2008 – cu 8%. În raport cu PIB ponderea remitenţelor a rămas la un nivel stabil în jur de 35%.
Economistul de la Institutul pentru economie mondială din Kiel (Germania), Matthias Lucke a menţionat că remitenţele ar putea să se stabilizeze. În opinia lui, pe viitor, nu vor mai fi creşteri spectaculoase a volumului remitenţelor, iar politicile elaborare de guvern ar trebui să ţină cont de o situaţie cu o populaţie migrantă şi remitenţe destul de stabile. Potrivit rezultatelor sondajului, cota migraţiei în Moldova a crescut de la 13,4% în 2006 până la 15,7% în 2008 din numărul totoal al populaţiei apte de muncă.
Aproximativ o treime din migranţi se află peste hotare ilegal. Totodată, 65% migranţii ce se aflau ilegal peste hotare în 2006 au obţinut permis de şedere până în 2008. Potrivit studiului în prezent peste hotare se află circa 340 mii de migranţi moldoveni. Totodată, peste 100 mii de persoane au plecat din Moldova pentru totdeauna, începând cu 2006, iar 60 mii – de persoane fac parte din gospodării care au plecat complet din Moldova în altă ţară. Potrivit Băncii Mondiale, Moldova s-a plasat pe locul doi în lume după cota remitenţelor în PIB, care în 2007 a constituit 38,3%, iar conform datelor BNM, în 10 luni ale anului 2008 volumul remitenţelor a constituit 1,4 mlrd. dolari SUA.
Migranţii moldoveni se bazează tot mai mult pe instituţiile bancare la transferul remitenţelor
Cota uilizării de către migranţi a serviiilor informale (şoferi de microbuz, autobuz) a scăzut de la 20,4% în 2006 până la 11,8% în 2008, iar cota transferurilor personale de bani (însăşi migranţii, prieteni şi rude) s-a redus de la 32% în 2006 până la 24, 2% în 2008. Totodată, ponderea gospodăriilor cu migranţi care au un cont bancar s-a majorat până la 12%, iar a gospodăriilor fără migranţi – până la 8%.
Studiul notează că mai sunt rezerve la capitolul deschiderii conturilor curente şi a depozitelor la bănci, din cauza experienţei proaste a populaţiei în urma destrămării URSS şi a nivelului scăzut de cultură financiară. Va trebui să treacă ceva timp pentru a depăşi aceste rezerve adânc localizate.
Circa 16% din migranţii moldoveni consideră prea riscant să iniţieze o afacere în Moldova
Doar 10,7% din totalul migranţilor sunt interesaţi să iniţieze propria afacere în Moldova. Cei mai interesaţi sunt moldovenii ce muncesc în UE (15%). Dintre cei care muncesc în ţăril CSI doar 11% ar fi dispuşi să investească în propria afacere. Printre cauzele de a nu iniţia o afacere, respondenţii au menţionat: riscul prea mare (16%), lipsa de cunoştinţe de iniţiere a afacerii (15%), impozite şi taxe prea mari (13%), birocraţia (9%) şi nerentabilitatea profitabil (9%), corupţia (7%).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3914 gospodării din Moldova, cu o marjă de eroare de 1,57%, în perioada iulie-august 2008. Studiul a fost efectuat la solicitarea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, cu sprijinul Comisiei Europene şi a MAE din Italia.
