Interlic.md

Un nou raport al comunităţii de experţi din R. Moldova constată un regres în realizarea de către autorităţi a Planului de Acţiuni cu Uniunea Europeană (PAUEM), iar în privinţa Transnistriei recomandă instaurarea unei Administraţii Civile Internaţionale sub egida UE, informează NewsIn.

Cercetarea independentă a 19 reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova vizează perioada ultimilor doi ani. Ea repetă structura raportului Comisiei Europene din 3 aprilie 2008 cu privire la Planul de acţiuni şi conţine recomandări la adresa autorităţilor moldovene şi a UE în perspectiva negocierii unui nou acord între Republica Moldova şi UE. Este al doilea raport de evaluare independentă a îndeplinirii Planului de Acţiuni, realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros-Moldova.

La capitolul consacrat reglementării transnistrene, raportul spune că "Rusia continuă să controleze situaţia în regiune, menţine statu quo-ul, protejând interesele sale comerciale, militare şi condiţionând relaţiile Moldovei cu partenerii externi". Negocierile bilaterale cu Rusia nu sunt suficient de transparente, spun experţii, iar situaţia s-a agravat odată cu efectele războiului din Georgia, din august 2008. "Federaţia Rusă ar putea încerca să demonstreze capacitatea sa de reglementare paşnică a conflictelor din spaţiul CSI, propunând o soluţie de formă pentru reglementarea conflictului transnistrean, dar care în esenţă ar conduce la consolidarea influenţei Rusiei în Moldova şi la blocarea aspiraţiilor de integrare europeană ale ţării, ceea ce s-a şi produs în august-noiembrie 2008", constată raportul.

Experţii recomandă o cooperare mai strânsă a UE cu autorităţile şi societatea civilă din Republica Moldova în problema reglementării transnistrene şi mai multă transparenţă în procesul de negocieri. "Societatea civilă, cu susţinerea UE, trebuie să fie inclusă în cadrul unui mecanism mai larg de consultări cu autorităţile de la Chişinău, prin care să fie implicată în formularea unor strategii pentru soluţionarea conflictului. Totodată, UE ar putea susţine, în consultări cu actorii interesaţi din Republica Moldova, posibilitatea implicării unei serii de actori din societatea civilă din regiunea transnistreană în programe de cooperare în domenii sociale şi administrative cu autorităţile locale", recomandă experţii.

De asemenea, experţii propun UE să demareze "discuţii internaţionale şi locale informale pentru început privind soluţionarea conflictului prin instaurarea unei Administraţii Civile Internaţionale sub egida UE în Transnistria".

Pe de altă parte, raportul constată deficienţe grave în asigurarea de către autorităţile Republicii Moldova a unui climat politic democratic, în domeniul alegerilor, al autonomiei locale, libertăţii de expresie şi al mass-media. Probleme persistă şi în alte domenii semnalate anterior de Comisia Europeană: justiţia, lupta anticorupţie, climatul investiţional şi mediul de afaceri.

În perspectiva negocierii unui nou acord cu UE şi a apropiatelor alegeri generale din 2009 din Republica Moldova, experţii recomandă lansarea "unui dialog instituţionalizat între Comisia Europeană şi societatea civilă din Republica Moldova în domeniul drepturilor omului şi al climatului politic şi democratic din ţară".

În domeniul asigurării unui climat politic democratic, experţii recomandă guvernării să renunţe la intimidarea partidelor din opoziţie, inclusiv prin intentarea dosarelor penale, al căror număr devine tot mai mare odată cu apropierea alegerilor din 2009.

Se solicită eliminarea barierelor electorale semnalate de instituţiile europene – reducerea pragului electoral de la 6 la 4 la sută, eliminarea interdicţiei privind blocurile electorale şi executarea deciziei CEDO privind accesul persoanelor cu mai multe cetăţenii la funcţii publice.

Experţii constată de asemenea probleme serioase în domeniul autonomiei locale şi anume "în cazul primăriilor controlate de alte partide decât cel de guvernământ prin acţiuni de subordonare a acestor unităţi, în lipsa aplicării legilor privind descentralizarea şi mai cu seamă utilizând finanţarea inegală de la bugetul central". Drept exemplu, raportul menţionează că majoritatea beneficiarilor de investiţii sunt primarii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Astfel, în perioada 2004-2008, din primii 20 de beneficiari, care au primit jumătate din suma totală a investiţiilor (peste 700 de milioane de lei moldoveneşti), 14 sunt localităţi cu primari aleşi pe listele PCRM, iar cinci localităţi sunt conduse de primari independenţi, sprijiniţi de PCRM. Investiţiile făcute în localităţi conduse de primari comunişti sunt de 2,2 ori mai mari decât în cele cu primari necomunişti. 70 la sută dintre primarii comunişti au beneficiat de investiţii capitale în 2007 şi numai 32 la sută dintre primarii aleşi pe listele altor partide.

"Este de înţeles că în cazul câştigului unui anume partid la nivel local, şansele formaţiunii vor creşte în alegerile generale din 2009. Acest deziderat însă nu poate şi nu trebuie să prejudicieze o competiţie politică conformă unor reguli democratice", se spune în raport.

Experţii consideră drept imperativă o nouă reformă a administraţiei publice locale, în conformitate cu sistemul european de regiuni şi criteriile de descentralizare, "ceea ce ar eficientiza sistemul administraţiei publice locale, ar reduce costurile şi, într-o anumită măsură, influenţele politice nefaste".

Raportul consacră capitole ample situaţiei mass-media, libertăţii întrunirilor şi dreptului la exprimare – domenii în care constată o gravă deteriorare a situaţiei, ca şi în cel al cooperării instituţiilor statului cu societatea civilă şi al transparenţei procesului de luare a deciziilor.

Experţii scot în evidenţă acţiunile disproporţionate ale organelor de forţă în cazul unor jurnalişti care filmau în locuri publice şi al unor forumişti minori, care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de partidul de guvernământ. Sunt trecute în revistă rezultatele mai multor rapoarte de monitorizare a situaţiei în domeniul mass-media, care semnalează între altele că "prin Consiliul Coordonator al Audiovizualului este controlată acordarea licenţelor de emisie, iar puterea a continuat să acapareze, prin persoane interpuse, posturi de radio şi TV independente, asigurându-şi monopolul asupra posturilor TV cu acoperire naţională. Mass-media din Republica Moldova sau anumiţi jurnalişti au continuat să fie ţinte ale faptelor anti-presă", arată experţii care au întocmit raportul.

Totodată, raportul califică drept un real pericol pentru libertatea de exprimare şi accesul la informaţie proiectul de lege cu privire la secretul de stat, adoptat de Parlament în prima lectură în luna octombrie. "Definiţia secretului de stat este formulată prea general şi include informaţiile create şi deţinute de persoane particulare. Prevederea privind procedura de secretizare este considerată drept excesiv de largă şi oferă posibilitatea de atribuire la secretul de stat a informaţiei ce nu are legătură directă cu securitatea naţională, aşa cum este cea cu conţinut economic, ştiinţific sau informaţii cu privire la administrarea publică", se spune în raport.

Experţii recomandă autorităţilor să revizuiască legislaţia privind instituţia publică a audiovizualului pentru asigurarea independenţei reale a companiei publice de radio şi televiziune; să modifice Codul Civil astfel încât mărimea compensaţiilor să fie proporţională cu prejudiciile aduse, iar în cazul persoanelor publice să se ia în considerare un grad mai mare de expunere faţă de critică, să nu admită discriminarea mass-media în funcţie de forma de proprietate şi pe criterii politice.

În ceea ce priveşte reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, experţii constată progrese slabe. Ca prim pas pentru asigurarea independenţei justiţiei, experţii propun să fie examinată posibilitatea unei "contribuţii locale şi internaţionale la crearea unui sistem de bugetare independentă a judecătorilor, care să fie precedat de o evaluare şi introducerea unei examinări obligatorii şi publice a candidaţilor la postul de judecător, de către Consiliul Suprem al Magistraturii. Eventual ar putea fi examinată posibilitatea evaluării eficienţei şi competenţei judecătorilor, cel puţin în cazul judecătorilor care au emis sentinţe condamnate ulterior de CEDO".