Efectele crizei financiare mondiale afectează pluridimensional Republica Moldova. Volumul remitenţelor înregistrează un trend descendent. Ca urmare a scăderii volumului de remitenţe, se va diminua consumul prin reducerea volumului de importuri. Aceasta pune în pericol veniturile la bugetul public, care este dependent în proporţie de circa 90% de consum. Reducerea volumului creditelor acordate, precum şi majorarea iminentă a ratei dobânzii la credite sunt simptome ale unei crize economice de proporţii. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului de politici publice „Sinteza anului 2008. Prognoze pentru 2009", prezentat la 24 decembrie 2008, de către experţii IDIS „Viitorul".
Studiul abordează tendinţele pe domenii de interes public: politic, agricultură, industrie, construcţii, investiţii, comerţ extern, piaţa monetară, cursul valutar, preţuri, buget naţional ş.a.
Politic. Viitorul scrutin intervine pe fundalul unei crize de legitimitate a sistemului politic în RM. „Criza se manifestă printr-o atrofiere a mecanismului de responsabilitate politică a executivului în faţa corpului legislativ, şi a unei vizibile subminări de autoritate legislativă printr-un rol hiperbolizat al instituţiei Preşedinţiei asupra celorlalte instituţii ale statului.", explică expertul politic al IDIS „Viitorul", Igor Munteanu. Există un val considerabil de protest şi nemulţumire socială faţă de stilul şi rezultatele guvernării PCRM, care este disipat de multitudinea statistică de partide de opoziţie, şi de pragul electoral de 6%. Atomizarea partidelor de opoziţie e depăşită poate numai de lipsa de încredere a populaţiei în ideea de partid, iar socializarea politică este frânată de monopolul PCRM asupra spaţiului mediatic, consideră Munteanu.
Agricultură. Anul 2008 este caracterizat de ritmuri avansate de creştere în agricultură. Expertul IDIS Viorel Chivriga specifică că există un decalaj considerabil între sectorul vegetal şi cel animalier, ultimul fiind în decădere. Eşecuri ale anului curent sunt, după cum subliniază Chivriga, declinul pronunţat înregistrat în sectorul animalier, prăbuşirea preţurilor pe piaţa cerealelor şi în sectorul viticol, trenarea reformării sistemului de subvenţionare în agricultură. Principalele riscuri pentru agricultură în anul 2009 vor fi diminuarea producţiilor globale în sectorul vegetal, creşterea preţurilor la input-urile agricole, menţinerea stagnării în sectorul animalier, finanţarea mai rigidă a agriculturii, încetinirea exporturilor de produse agroalimentare şi promovarea de către guvernul central a unor politici agricole populiste.
Industria. În 2008, industria va înregistra o creştere de maxim 2,5%, ceea ce nu va putea atinge nivelul anului 2005, accentuează expertul IDIS Victor Parlicov. Pentru 2009, este anticipată o scădere a producţiei industriale de până la 10%: „În general, situaţia se agravează datorită: scăderii cererii, atât pe pieţele externe, cât şi pe piaţa locală, la principalele bunuri industriale, aprecierea leului, ceea ce face marfa autohtonă necompetitivă, precum şi accesul foarte limitat la credite şi preţul înalt al acestora, în condiţiile când populaţia va începe să-şi consume treptat din rezervele pe care le ţine sub forma de depozite în bănci."
Construcţii. Criza mondială va afecta ramurile economiei naţionale care s-au dezvoltat cel mai dinamic în ultimii 4 ani, printre care cea a construcţiilor. „Banii gastarbeiterilor care s-au retras de pe piaţa apartamentelor, la care se adaugă deficitul de lichidităţi în economie, au dus la stagnarea în sectorul de construcţie a locuinţelor, iar scăderea nivelului consumului va afecta comerţul cu amănuntul care, prin extinderea reţelelor comerciale, în acest an a servit drept locomotivă a creşterii în sectorul construcţiilor de clădiri şi de edificii.", explică Victor Parlicov.
Investiţii. Moldova va continua să rămână o ţară marginalizată la capitolul investiţii străine directe. Astfel, după o creştere rezonabilă de până la 15% a investiţiilor în echipament în anul, ne putem aştepta la scăderea drastică a investiţiilor în general, cu peste 10%, şi în special a investiţiilor în echipament, de cu peste 15%, este de părere Victor Parlicov.
Comerţ extern. Disproporţiile în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova vor determina acumularea în anul 2008 a unui sold negativ al balanţei comerciale în valoare de peste 3600 de milioane dolari, anticipează expertul IDIS Viorel Chivriga. O influenţă nefastă asupra comerţului exterior al RM va fi exercitată de mai mulţi factori de risc, profilaţi în prezent: reducerea ofertei pentru export şi a creditării comerţului exterior, neachitarea reciprocă pentru loturile de marfă livrate şi utilizarea mai frecventă în comerţul extern a barierelor netarifare ca instrumente de protecţie a pieţelor interne.
Piaţa monetară. Indicatorii de bază ai componentei financiar-monetare a economiei au intrat într-o fază de stagnare. Expertul IDIS Sergiu Gaibu: „În ciuda tendinţei de „reliberalizare" a pieţei financiar-bancare, acest proces are loc cu paşi prea lenţi şi economia se simte sufocată de lipsa lichidităţilor şi a unui climat de creditare mai favorabil." Gaibu consideră că nu este realizabilă o creştere spectaculoasă a volumului instrumentelor financiare (depozite, credite, masa monetară) pe parcursul 2009. Cursul valutar pe parcursul următoarei jumătăţi de an va fi relativ stabil, fluctuaţiile interne fiind dictate în cea mai mare parte de cele externe ale cursului USD/EUR, opinează Sergiu Gaibu de la IDIS „Viitorul".
Curs valutar. În privinţa scenariului scăderii cursului valutar necontrolabil, Gaibu consideră că este puţin probabil, dar nu este exclus în cazul în care remitenţele vor scădea în proporţii catastrofice. Datorită aprecierii valutei naţionale în 2008 cu 22% faţă de coşul valutar (valutele ţărilor partenere: Euro, USD, Hrivna, Leul românesc, rubla rusească) şi cu 17% faţă de dolar, bugetul de stat va rata în 2008 venituri în mărime de circa 1,4 miliarde lei, conform estimărilor IDIS „Viitorul". Deprecierea lentă a valutei naţionale, precum şi creşterea deficitului bugetar, sunt cele mai vizibile soluţii de depăşire a unei posibile crize bugtetare în Republica Moldova.
Buget naţional. Procesul de „liberalizare a economiei", care a costat Bugetul Public Naţional 4,3 miliarde lei, a eşuat definitiv. Nici amnistierea datoriilor agenţilor economici, nici legalizarea capitalului şi nici
adoptarea cotei zero la impozitul reinvestit nu au avut impactul scontat, specifică expertul IDIS Veaceslav Ioniţă.
Preţuri. Lupta contra inflaţiei - un impozit asupra săracilor - a finalizat cu punerea ei pe umerii celor care primesc remitenţe de peste hotare, subliniază expertul IDIS Marcel Chistruga: „Reducerea inflaţiei pentru întreaga populaţie s-a realizat prin creşterea preţurilor la cei care primesc remitenţe de peste hotare. Astfel, s-a redus cu circa 30% puterea de cumpărare a USD. Al doilea efect şi mai dramatic a fost ratarea de venituri ale tuturor exportatorilor, ceea ce a influenţat negativ creşterea economică în general." Politica antiinflaţionistă trebuie să ţină cont de recesiunea mondială, care va determina o scădere a preţurilor la materia-primă.
Remitenţe. Numărul angajaţilor peste hotare se va reduce de la 450 la 250-300 mii de persoane. Considerăm că cel mai mult vor fi afectaţi cei care activează în Rusia în ramura construcțiilor. Însă, datorită faptului că mulţi activează în ramura serviciilor (inclusiv municipale), iar o parte se vor reorienta spre această ramură, considerăm că numărul probabil al celor care vor fi nevoiţi să se întoarcă în ţară va fi de 20-30%, însă trebuie să ţinem cont că se va realiza în mare măsură din contul celor angajaţi sezonier, explică Tatiana Lariuşin. Reducerea numărului de lucrători peste hotare, dificultăţile economice cu care se confruntă cei care sunt stabilizaţi peste hotare, precum şi aşteptările negative, provocate de criza mondială, sunt factorii de bază care vor determina reducerea remitenţilor în anul 2009. Astfel, volumul remitenţelor în 2009 va scădea cu cel puţin 300 milioane USD şi vor constitui, în varianta optimistă, 1,5 miliarde USD.
Economie mondială. Pierderile instituţiilor financiare mondiale pe parcursul celor 20 de luni de criză au constituit 2,8 trilioane de dolari, deşi pierderile suportate de persoane şi instituţii non-financiare sunt de zeci de ori mai mari. Datorită eforturilor întreprinse de autorităţile SUA, dolarul a acumulat suficientă inerţie ca să se aprecieze în a doua jumătate a anului 2008 până la 1,25 unităţi pentru un Euro, comparativ cu rata de 1,6 în luna aprilie. Un indicator al amplorii crizei financiare este şi preţul petrolului, care în mai puţin de jumătate de an s-a redus de mai mult de 3 ori, de la 147 dolari SUA pentru un baril în luna iulie, până la 40 dolari SUA în luna decembrie 2008.
Sinteza anului 2008. Prognoze pentru 2009
