Presedintele delegaţiei Parlamentului European pentru cooperare cu Ucraine Adrian Severin a declarat joi că situaţia cu livrarea gazelor în UE este o criză politică, iar UE este participantul politic la aceasta criză. "Această criză nu are caracter tehnic, nu este o calamitate. Este o criză politică care are nu numai consecinţe, ci şi scopuri politice. Nu este o dispută bilaterală, ci cel puţin trilaterală, în care UE este implicată nu doar ca parte pagubită, ci şi ca participant politic", a declarat Severin la Bruxelles, transmite postul de radio "Svoboda".
Adrian Severin a menţionat că parlamentarii europeani au dorit să audieze reprezentanţii Rusiei si Ucrainei "pentru a înţelege daca ei sunt dispusi să respecte interesele Uniunii Europene, deoarece şi Moscova, şi Kievul au interese în UE". Totodată, potrivit lui Severin, europarlamentarii nu sunt judecători. "Nu spunem cine e are şi cine nu are dreptate, dar utilzam toate împuternicirile ca reprezentanţi ai ţărilor UE pentru a ne determina ce este adecvat pentru a le oferi cetăţenilor noştri garanţii de securitate", a explicat Adrian Severin.
"Este imperioasă rezolvarea cât mai rapidă a actualei crize, astfel încât furnizarea gazului să revină la cote normale în România şi în celelalte state europene afectate în prezent. In caz contrar, se va ajunge la grave tulburări ale vieţii cotidiene a cetăţenilor şi ale funcţionării unităţilor industriale, în condiţiile în care lumea se află deja sub presiunea crizei economico-financiare globale", a declarat eurodeputatul Adrian Severin.
Argumentul Gazprom că Ucraina fură din conducte cantitatea de gaz necesară pentru asigurarea funcţionării staţiilor de presurizare nu justifică în niciun fel decizia Rusiei de a sista complet exporturile de gaz către Europa, a declarat Heinz Hilbrecht, director pentru transport energetic în CE, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.
Hilbrecht a precizat că este advărat că, potrivit contractului bilateral de tranzit dintre Gazprom şi Naftogaz, compania ucraineană nu are dreptul să folosească gaz destinat pieţelor europene pentru întreţinerea staţiilor de presurizare.
"Dar dacă Naftogaz nu poate asigura acest gaz, Gazprom ar trebui să facă un gest de bună-credinţă şi să permită utilizarea acestui gaz, la fel cum şi alte ţări de tranzit precum Cehia sau Slovacia îl folosesc", a spus oficialul UE.
Pe de altă parte, directorul Naftogaz Oleg Dubina a explicat că Ucraina a stocat un total de 17 miliarde de metri cubi de gaz înainte de criză şi că nu a furat nimic din cantităţile destinate Europei. El a precizat însă că într-adevăr este nevoie de o anumită cantitate de gaz necesară pentru funcţionarea staţiilor de presurizare.
Dubina a explicat că 6,4 miliarde de metri cubi pe an reprezintă gazul pentru compresie, care nu a fost pus la socoteală la creşterea preţului gazului. "Am propus un alt model – să punem gazul de compresie la un preţ fix sau să creştem taxele de tranzit", a precizat şeful Naftogaz.
Propunerea ucraineană la negocierile purtate în cursul nopţii de Naftogaz şi Gazprom a fost să se reia imediat livrările, iar în zece zile Naftogaz şi Gazprom să negocieze şi să ajungă la un acord.
Preşedintele Comisiei de afaceri externe din Parlamentul European, Jacek Saryusz Wolski, a anunţat cu ocazia audierilor că pe site-ul PE vor fi publicate în cursul zilei de joi o serie de documente puse la dispoziţie de partea ucraineană – memorandumul de înţelegere semnat la sfârşitul anului trecut de premierii Vladimir Putin şi Iulia Timoşenko şi acordul guvernamental dintre Kiev şi Moscova pentru următorii trei ani.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, polonezul Jacek Saryusz-Wolski, a declarat joi, în timpul audierilor la care participă delegaţii din Ucraina şi Rusia, că diferendul pe tema gazelor dintre cele două ţări s-a transformat într-unul de natură politică.
"În momentul în care acest conflict afectează milioane de consumatori, nu mai este o dispută comercială, ci e politică!", a declarat Wolski, după ce anterior reprezentantul Naftogaz afirmase că este vorba despre un conflict care la origini este de natură economică.
Preşedintele AFET a spus că actuala situaţie este "inacceptabilă".
"Acest conflict are nevoie de un impuls politic puternic", a adăugat Wolski, reamintind în context că UE negociază un acord de parteneriat cu Rusia, iar cu Ucraina un acord de asociere. "Cele două ţări trebuie să coopereze, nu să se certe!", a avertizat europarlamentarul polonez.
Wolski a întrebat la audieri dacă există acordul politic ca Ucraina şi Rusia să primească observatorii UE care să verifice situaţia livrărilor de gaz pe conducte. Un reprezentant al Comisiei Europene a răspuns pozitiv şi a precizat că acordul a intervenit după discuţii telefonice purtate de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu premierii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi respectiv Iulia Timoşenko. Este vorba despre un acord verbal, a atras atenţia reprezentantul CE.
Trimiterea de observatori europeni pentru verificarea livrărilor de gaz dintre Moscova şi Kiev ar putea dura "două-trei zile", a spus joi un oficial al Comisiei Europene, relatează AFP.
"În prezent discutăm cu industria, pentru a identifica experţii tehnici şi sperăm că acest lucru se va încheia joi seară", a declarat Heinz Hilbrecht, expert al direcţiei pentru Energie a CE.
El a vorbit în Parlamentul European, în prezenţa reprezentanţilor Gazprom şi Naftogaz, ambii veniţi la Bruxelles pentru stabilirea modalităţilor de trimitere a acestor observatori.
"Apoi vom avea nevoie de întocmirea unui plan în cooperare cu Gazprom şi Naftogaz pentru a stabili ce staţii de gazoducte vor fi supuse verificării", a explicat oficialul european. "Aş vrea să cred că totul se va rezolva în două-trei zile", a precizat el.
Lista de experţi este în curs de întocmire de către federaţia marilor producători de gaz Eurogas şi de către operatorii de infrastructuri europene în domeniul gazului, reuniţi în cadrul GIE, Gas Infrastructure Europe.
Trimite e-mail | Printeaza
Externe
08.01.2009Adrian Severin: Criza gazelor este o criză politică
Comentarii (0)