Purtătorul de cuvânt al MAE Alin Şerbănescu a declarat pentru agenţia NewsIn că ministrul afacerilor Externe al României Cristian Diaconescu va efectua, în ultima decadă a lunii ianuarie, vizite bilaterale la Chişinău şi la Kiev la invitaţia omologilor moldovean şi ucrainean.
Potrivit oficialului MAE, printre principalele repere de pe agenda lui Cristian Diaconescu pentru următoarele şase săptămâni mai figurează participarea la reuniunea CAGRE din 26 ianuarie, vizită bilaterală la Madrid, la invitaţia omologului spaniol, în 29 ianuarie, participarea la reuniunea ministerială informală a SEECP (Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est) de la Chişinău, în 30 ianuarie, participare la conferinţa pentru securitate de la München , în perioada 6-8 februarie, participare la reuniunea CAGRE din 23 februarie şi vizită bilaterală la Moscova, la invitaţia omologului rus, la sfârşitul lunii februarie. Diaconescu a declarat încă de la începutul mandatului că va încerca să schimbe "relaţia contradictorie" a Bucureştiului cu Republica Moldova şi să echilibreze raporturile cu Moscova.
Noul şef al diplomaţiei române a caracterizat relaţia din ultimii ani cu Republica Moldova ca fiind una "contradictorie", ca urmare a "incapacităţii de a avea un proiect" coerent la nivel naţional. "Relaţia cu Republica Moldova trebuie să se bazeze pe modul în care vom reuşi să aducem UE la masa de dialog cu R Moldova", a explicat Diaconescu. Acesta consideră că şi dialogul transatlantic are, în acest context, o însemnătate deosebită.
NewsIn notează că Diaconescu a abordat, cu ocazia audierii în comisiile de politică externă ale Parlamentului, şi problematica delicată a cadrului juridic bilateral şi a tratatelor cu Republica Moldova. Chişinăul insistă de mai mulţi ani asupra semnării Tratatului politic de bază şi a Tratatului privind frontierele de stat, pentru normalizarea relaţiilor. "Foarte multe probleme cu Republica Moldova sunt generate de faptul că unele aspecte, din punctul de vedere al Chişinăului, nu sunt clare", a declarat atunci Diaconescu, explicând că aceste ambiguităţi generează o retorică uneori radicală peste Prut.
Mai jos reproducem o secţiune ce se referă la relaţiile României cu Moldova din interviul acordat agenţiei Mediafax de către Cristian Diaconescu, publicat la 11 ianuarie 2009:
„Reporter: Republica Moldova este un subiect care se tot repetă, pentru care se tot fac eforturi de îmbunătăţire dar în mod constant vin mesaje de la Chişinău mai mult sau mai puţin lipsite de diplomaţie. Sunt probleme cu vizele, cu tratatul. Ce veţi face?
Cristian Diaconescu: În primul rând este încurajatoare după părerea mea dezvoltarea în legătură cu parteneriatul european cu Republica Moldova, în contextul unui parteneriat estic propus de Uniunea Europeană. Reprezintă o dezvoltare politică după părerea mea necesară atât pentru România, cât şi pentru Republica Moldova şi vom insista în continuare pentru finalizarea sa. În al doilea rând, sunt aspecte bilaterale care ţin de cadrul juridic în lucru între cele două ţări, pe care nu văd de ce să nu le tratăm cu toată disponibilitatea şi, repet, nu din perspectivă emoţională, ci pragmatic. În legătură cu acordurile de mic trafic de frontieră, în legătură cu acordurile de liber schimb, deschiderea unor consulate şi a raporturilor consulare în general, suntem convinşi că ambele ţări înţeleg că în acest moment avem nevoie de un cadru juridic stabil. În al doilea rând, Republica Moldova are aşteptări europene pe care noi le încurajăm. În al treilea rând, România este stat membru al Uniunii Europene cu toate prerogativele, dar şi limitările pe care un stat membru al Uniunii Europene le poate angaja cu un stat din afara Uniunii Europene în ceea ce priveşte diversele chestiuni, de la cetăţenie până la micul trafic de frontieră.
În condiţiile în care în ambele capitale acest lucru este clar, evident că este în interesul ambelor capitale să păstreze o relaţie politică - spunem noi - specială, în sensul de constructivă. O relaţie politică pe care s-o putem, pas cu pas, dezvolta în perioada următoare.
Reporter: Şi acest lucru este clar în ambele capitale?
Cristian Diaconescu: Cel puţin la Bucureşti, da. Restul aspectelor le vom discuta de la caz la caz. Eu vreau să vă spun că cel puţin pe partea Ministerului de Externe vom promova în continuare elementele de pragmatism. Aici nu va exista nicio componentă subiectiv emoţională. În continuare vom da substanţă din punct de vedere pragmatic relaţiei speciale pe care România doreşte să o aibă cu Republica Moldova.
În continuare vom susţine suveranitatea, integritatea teritorială a acestei ţări şi vom susţine acele proiecte regionale, internaţionale care promovează aceste idei. Nu vom susţine, în mod evident, acele proiecte care, în evaluarea noastră, pot afecta suveranitatea acestui stat. Să fie foarte clar din acest punct de vedere. Evident că vom promova în continuare ideea ca Uniunea Europeană să fie mai aproape de Republica Moldova şi să ofere Republicii Moldova un orizont european ceva mai clar.
Reporter: La audierile din Parlament aţi insistat pe faptul că veţi da o nouă dimensiune colaborării cu Parlamentul. În ce mod, concret, veţi face acest lucru? Nu va îngreuna procesul decizional?
Cristian Diaconescu: Parlamentul are o activitate externă susţinută, care evident nu este atât de vizibilă ca celălalt spectru de politică externă, dar cel puţin în chestiunile care ţin de politica externă, interesul naţional al României, în chestiuni care ţin de securitate, de stabilitate, voi schimba maniera de lucru. Eu voi fi cel care va cere audierile în comisiile parlamentare, şi acest lucru pentru că actele normative la care Ministerul de Extermne este chemat să le avizeze şi care vor veni în Parlament reprezintă, cel puţin din punctul meu de vedere, chestiuni care trebuie abordate printr-o clarificare preliminară. Deci e foarte bine ca Parlamentul să ştie din partea iniţiatorilor dintr-un Guvern la ce să se aştepte. Ca să fiu mai concret, sub aspectul participării trupelor româneşti în diverse teatre de operaţiuni, în vară se adoptă un calendar, or acel calendar trece prin CSAT după care este trimis la Parlament într-un interval de timp care este mare, după părerea mea. O discuţie preliminară, din acest punct de vedere, nu văd de ce n-ar fi necesară.
Sunt aspecte - cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi relaţia cu Republica Moldova - Parlamentul are şi structuri, dar şi proiecte specifice. Sigur că o cooperare din acest punct de vedere pentru a se evita dublarea de limbaj este absolut necesară”.
