Kievul a cerut Bucureştiului să dezmintă oficial presupusul conţinut al convorbirii Putin-Băsescu, în timp ce presa rusă califică România drept aliată a Moscovei.
Războiul gazelor dintre Rusia şi Ucraina s-a extins până la Bucureşti, după ce, miercuri, viceministrul ucrainean de Externe i-a cerut ambasadorului român la Kiev să dezmintă oficial existenţa unei convorbiri Vladimir Putin-Traian Băsescu, în care şeful statului român ar fi împărtăşit poziţia Rusiei în disputa legată de tranzitul gazelor spre Europa. Potrivit NewsIn, viceministrul ucrainean a declarat presei că diplomatul român a dezminţit existenţa convorbirii.
Surse diplomatice de la Bucureşti precizează însă că ambasadorul român, Traian Hristea, a transmis că nu ştie dacă o asemenea convorbire a avut loc. Hristea urma să revină cu precizări, dar presa ucraineană a publicat deja informaţia că ambasadorul ar fi dezminţit, precizează sursele citate de NewsIn. Făcând trimitere la convorbirea Putin-Basescu, cotidianul rus „Kommersant" titra, miercuri, că Rusia a reuşit „să-şi atragă doi aliaţi" de partea ei în războiul gazelor: România şi Italia.
La opt zile de la sistarea livrărilor de gaz prin Ucraina, Comisia Europeană a adoptat o poziţie dură faţă de Moscova şi Kiev, avertizând că va sfătui companiile europene să dea în judecată cele două state. Preşedintele Comisiei acuză Rusia şi Ucraina că nu respectă acordul mediat de UE pentru reluarea fluxului de gaze, sub supravegherea unor observatori internaţionali. Până acum, doar compania ungară Emfesz a dat în judecată compania ucraineană Naftogaz, reclamând pierderi de 30 de milioane de dolari.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a propus, miercuri organizarea în 17 ianuarie, la Moscova, a unui summit la care să participe consumatorii de gaz rusesc, care sunt privaţi de fluxul de gaze ce tranzitează Ucraina. Premierii celor mai afectate ţări (Slovacia, Bulgaria şi Republica Moldova) au purtat deja convorbiri cu Vladimir Putin, miercuri, la Moscova. El a acuzat Ucraina că a făcut „prizoniere" statele europene prin refuzul de a debloca exporturile de gaze spre vestul continentului. Putin a propus Ucrainei să livreze Slovaciei şi Moldovei gaze din rezervele proprii, urmând ca Rusia să ofere Kievului un volum echivalent. Oficialii ruşi au continuat să acuze Ucraina că a sustras chiar şi gazul pompat în conducte în cele câteva ore de reluare a fluxului, în cursul zilei de marţi.
De cealaltă parte, premierul ucrainean Iulia Timoşenko s-a declarat de acord să se întâlnească cu Putin pentru a găsi o soluţie la criza energetică. Ea a precizat că actualul eşec al negocierilor ruso-ucrainene este cauzat de unii deputaţi ucraineni, care au încercat să păstreze în schema livrărilor de gaz intermediarul RosUkrEnergo. Comuniştii de la Kiev acuză că în spatele acestei firme se află interesele financiare ale familiei preşedintelui Viktor Iuşcenko.
Sursa: Cotidianul
