Premierul Moldovei Zinaida Greceanîi a transmis omologului său român Emil Boc un mesaj privind necesitatea urgentării deschiderii punctului internaţional de frontieră Lipcani-Rădăuţi Mesajul a fost transmis joi, 28 ianuarie, prin intermediul ministrului ÎMM, Comerţului şi Mediului de Afaceri din Romnia Constantin Niţă, aflat într-o vizită oficială la Chişinău.
Zinaida Greceanîi a menţionat că partea moldavă a îndeplinit toate măsurile convenite la nivel bilateral pentru realizarea acestui proiect. Întrebat joi de ziarişti în cadrul unei conferinţe de presă când partea română va purcede la construcţia infrastructurii punctului vamal la Rădăuţi, ministrul ÎMM, Coomerţului şi Mediului de Afaceri din Romnia Constantin Niţă a răspuns că sepră ca în urma adoptării bugetului pentru anul curent, vor fi alocaţi banii necesari pentru aceste lucrări.
Anterior, prim-vicepremierul Igor Dodon a declarat că Moldova a finisat toate lucrările de deschidere a punctului de trecere Lipcani - Rădăuţi Prut încă la mijlocul anului 2007. Astfel, a fost construită o clădire administrativă, două piste de control, drumul de acces de 1,5 kilometri. „Cu regret, din partea română, adică din partea dreaptă a Prutului, lucrările încă nici nu au început", a menţionat ministrul.
Dodon a spus că Guvernul Moldovei a sensibilizat Guvernul României, în acest sens, încă din anul 2006, iar ultima discuţie la acest capitol a fost în cadrul comisiei moldo-române de cooperare comercial-economică din octombrie 2008.
Podul Rădăuţi-Lipcani, distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost reconstruit cu asistenţa Uniunii Europene, care a alocat 11 mil. euro autorităţilor din Moldova şi din România.
Igor Dodon şi Constantin Niţă au convenit asupra creării Camerei de Comerţ şi industrie moldo-române
Ministrul ÎMM, Comerţului şi mediului de afaceri din România Constantin Niţă a declarat joi, în cadrul conferinţei de presă la Chişinău că crearea acestei camere va permite accelerarea schimbului de mărfuri cele două ţări, efectuarea unui schimb de experienţă dintre oamenii de afaceri, tehnologii, inovaţii etc.
Constantin Niţă a spus că există un acord la nivel de ministere în privinţa creării acestei camere, urmând ca ulterior camerele de comerţ şi industrie din Moldova şi România să finalizeze acest proces. La rândul său, Igor Dodon şi-a exprimat speranţa că această cameră va fi deschisă până la următoarea întrevedere cu ministrul român, preconizată pentru aprilie-mai 2009. Constantin Niţă a mai menţionat că, în pofida crizei financiare mondiale, există un interes din partea agenţilor economici români pentru a-şi reamplasa activitatea, în special unele uzine, în Moldova.În opinia ministrului român, agenţii economici din România trebuie să creeze întreprinderi în Moldova în domeniul IT şi al industriei constructoare de maşini.
De asemenea, ministrul român a accentuat că România va acorda tot sprijinul necesar Moldovei în vederea implementării aquis-ului comunitar.
Potrivit datelor statistice, în 2008, volumul comerţului bilateral dintre Moldova şi România a depăşit 1 mlrd. dolari SUA, exporturile moldoveneşti în România majorându-se cu circa 60%, iar importurile din România - cu circa 40%. România se situează pe locul întâi printre partenerii Moldovei la export şi pe locul trei - printre partenerii Moldovei la import. În prezent în Moldova sunt înregistrate 650 de companii cu capital românesc, iar în România - 3300 de companii cu capital moldovenesc.
Va fi creat un grup tehnic de lucru moldo-român pentru definitivarea câtorva proiecte concrete de cooperare dintre agenţii din partea stânga şi dreapta a Prutului
Precum a anunţat Igor Dodon, grupul format la nivelul conducerii MEC din Moldova şi a ministerului ÎMM, Comerţului şi Mediuluid e Afaceri din România, urmează să prezinte proiectele în termen de 2 luni. Igor Dodon şi-a exprimat convingerea că peste 3-4 luni, în cadrul următoarei întrevederi cu ministrul român vor fi punctate primele rezultate, primele succese ale activităţii acestui grup de lucru.
De asemenea, Igor Dodon a menţionat că în cadrul întrevederii cu omologul său român, au fost abordate mai multe sectoare în acest sens. Potrivit lui Igor Dodon, au fost examinate unele proiecte în domeniul energetic, în special, construcţia CTE de la Ungheni şi posibilitatea construcţiei unei LEA de 400 kV Ungheni-Iaşi care va da posibilitate de a uni sistemul energetic al Moldovei cu cel din România.
Igor Dodon a amintit că anul trecut ÎS Moldelectrica, compania românească Transelectrica şi compania italiană Terna au semnat un Memorandum de cooperare în vederea construcţiei LEA 400 kV Bălţi-Suceava.
Moldova şi România vor examina posibilitatea creării parcurilor industriale în zonele de frontieră
Constantin Niţă a menţionat că iniţiativa de creare a acestor zone aparţine prim-vicepremierului, ministrului Economiei şi Comerţului din Moldova Igor Dodon. Constantin Niţă a menţionat că urmează ca agenţii economici din România să studieze posibilităţile, să se documenteze asupra facilităţilor oferite de autorităţile moldovene pentru activitatea în cadrul acestor zone.
Potrivit Legii cu privire la parcurile industriale, adoptatp de către Parlamentul moldovean în 2007, parcurile industriale pot fi create în Moldova pe un teritoriu de cel puţin 5 ha. Ele vor fi constituite în baza activelor retrase de la întreprinderile municipale, de stat şi de la societăţile pe acţiuni în care cota minimă a statului reprezintă 75%. Parcurile industriale sunt create în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor regiuni ale ţării, prin atragerea investiţiilor străine. Parcurile vor fi constituite pe un termen cel puţin 15 ani, care va putea fi prelungit cu cel mult 20 de ani.
Legea nu prevede facilităţi fiscale sau vamale, statul angajându-se în schimb să asigure parcurile industriale cu reţele inginereşti, cu terenuri, suprafeţe de producţie şi de depozitare. Potrivit legii, parcurile industriale pot fi finanţate de la bugetul de stat, din bugetul administraţiei publice locale, din asistenţa externă, inclusiv de către investitorii privaţi.
