Parlamentul moldovean a votat luni pentru organizarea alegerilor legislative în data de 5 aprilie, prima dintr-o serie de acţiuni care i-ar putea permite preşedintelui comunist Vladimir Voronin să se menţină la putere sau să stea cât mai aproape de aceasta, comentează Reuters.
Organizarea alegerilor în 5 aprilie a fost votată în unanimitate de Legislativ, care urmează să îl aleagă şi pe viitorul şef al celui mai sărac stat din Europa, în continuare afectat de separatism.
Voronin este singurul preşedinte comunist al unei foste republici sovietice, deşi mai există lideri cu ideologii înrudite, precum Aleksandr Lukaşenko în Belarus. Cu mult înainte de scrutin, au existat speculaţii că, având în vedere avansul cu care sunt creditaţi comuniştii în sondaje, Voronin va încerca să se menţină la putere după alegeri, devenind premier, preşedinte al Parlamentului sau liderul celui mai numeros grup parlamentar. Voronin a avut deja două mandate ca preşedinte şi Constituţia nu îi permite să candideze pentru un al treilea.
"Voronin este un om ambiţios şi senzaţia mea este că vrea să devină preşedinte al Parlamentului", spune Igor Boţan, directorul grupului de reflecţie Adept. "O a doua opţiune ar fi să devină şeful grupului majoritar şi să aibă rolul unui ' Deng Xiaoping moldovean', aşa cum a spus el însuşi", a adăugat Boţan, referindu-se la liderul chinez din anii '90. Potrivit analistului, funcţiile cele mai importante vor fi distribuite în baza unor înţelegeri postelectorale dintre comunişti şi posibilii lor aliaţi.
Voronin, în vârstă de 67 de ani, nu şi-a ascuns intenţia de a rămâne la putere în acelaşi mod în care a făcut-o fostul preşedinte rus Vladimir Putin, devenit între timp şeful Guvernului. "Orice voi face după alegeri, voi în mijlocul tuturor evenimentelor din ţară", a spus el săptămâna trecută.
Partidul său, susţinut de pensionari şi funcţionari publici, este creditat cu 25-30% din voturi în sondaje. Cele trei partide de opoziţie, pro-România ca orientare potrivit Reuters, vor reuşi probabil doar să treacă de pragul de 6% din voturi necesare pentru a intra în Parlament. Sondajele arată însă că jumătate dintre cei 2,4 milioane de alegători sunt încă indecişi.
Legislativul nou ales îl va desemna pe preşedinte, un candidat având nevoie de 61 de voturi din totalul de 101.
De când este preşedinte, Voronin a oscilat între a sprijini Moscova şi a i se opune, susţinând că menţinerea prezenţei trupelor ruse este principalul obstacol pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Voronin a încercat să se apropie de Europa, dar nu a fost constant în relaţiile cu România. Un timp, a îmbrăţişat România, dar apoi a acuzat-o că subminează statul moldovean oferind cetăţenia română în masă moldovenilor.
Opoziţia îl acuză pe Voronin că foloseşte metode "dictatoriale. "5 aprilie va fi ziua eliberării noastre de comunişti", a spus Gheorghe Susarenco de la Alianţa Moldova Noastră.
În Transnistria, populaţia nu va vota în cadrul alegerilor din 6 aprilie, cum nu a votat nici la scrutinele precedente. Transnistrenii au sprijinit independenţa, în mai multe referendumuri.
