Documentul permite românilor să obţină diplome la Chişinău, contestabile şi neconforme cu normele UE.
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a cerut Ministerului de Externe să suspende legea care ratifică acordul României cu Republica Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor acordate de instituţiile de învăţământ acreditate din cele două state. Motivul: România riscă să fie sancţionată de Uniunea Europeană pentru că acceptă diplome dintr-o ţară care nu are un învăţământ potrivit cu normele Uniunii.
Mai mult, Ministerul Educaţiei a fost dat în judecată de românii care au făcut facultatea sau care şi-au dat doctoratul în Moldova, iar ministerul nu le-a recunoscut diplomele pentru că „nu aveau valoare ştiinţifică". Ministrul Educaţiei a făcut deja un proiect de ordonanţă de urgenţă de suspendare a legii. „Am discutat şi cu ministrul de Externe, domnul Diaconescu, pentru a găsi cea mai bună soluţie, pentru că este şi o chestiune de diplomaţie. Deja fost câştigat un proces, iar eu sunt nevoită să plătesc 30.000 de lei pentru că în atâţia ani nu s-a făcut nimic cu acest acord", ne-a spus Ecaterina Andronescu.
În prezent, 15 procese sunt în instanţă, în care români şi cetăţeni moldoveni cer să li se recunoască studiile de licenţă şi de doctorat de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), de peste Prut, după ce au fost respinse de autorităţile române. Directoarea Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), Sanda Bădulescu, povesteşte că probleme cu diplomele venite din Republica Moldova sunt dintotdeauna, însă, după intrarea României în UE, „noi ne-am schimbat procedurile de recunoaştere a studiilor".
„Una dintre soluţiile găsite la sfârşitul anului trecut de către MAE a fost să le dăm doar recunoaştere academică celor care au studiat în Moldova, pentru a respecta acordul, iar pentru recunoaşterea profesională să treacă prin procedurile normale stabilite de legislaţia noastră. Însă cei care vin să-şi recunoască diplomele nu vor doar să şi le pună în ramă. E clar că vor să profeseze", spune Sanda Bădulescu. Directoarea exemplifică pentru ziarul Cotidianul câteva diferenţe care nu pot trece de legislaţia română: „Dacă vorbim de cetăţenii moldoveni, ei pot merge la facultate cu 10-11 clase şi fără să-şi dea bacalaureatul. Sau pot urma după clasa a IX-a un colegiu universitar care are statut de institut de învăţământ superior. Astfel, diploma de licenţă sau de doctor a fost dată pe altă bază, faţă de România. (...) Domeniile cum ar fi medicina, arhitectura, medicina veterinară, dreptul sunt reglementate conform UE în programa universitară. Deci în Moldova au studiat altfel şi altceva".
Până acum, un singur proces a fost soluţionat definitiv şi irevocabil şi obligă Ministerul Educaţiei la conferirea titlului de doctor în drept şi plata a 30.000 de lei daune morale. Reclamantul, Dumitru Popa, cadru didactic de la Universitatea particulară „Dimitrie Cantemir" din Iaşi, acum avocat, a reclamat în instanţă că ministerul, prin nerecunoaşterea diplomei de doctor, l-a împiedicat să-şi depună dosarul pentru titlul de conferenţiar universitar. Conform procedurii legale, CNRED şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare au convenit că doctoratul nu poate fi echivalat. Popa a contestat decizia, iar lucrarea lui a ajuns pe mâna unui alt „judecător", un profesor de la Universitatea din Bucureşti.
Referatul suplimentar realizat de profesorul doctor Raluca Beşteliu, de la Facultatea de Drept, arată că „structura tematică a întregii lucrări (127 de pagini) nu reprezintă coerenţa necesară unei analize ştiinţifice la nivel doctoral". Mai mult, lucrarea cu titlul „Unele aspecte privind răspunderea statelor în dreptul internaţional" „nu oferă suficiente argumente care să justifice, potrivit exigenţelor în materie, echivalarea titlului obţinut în străinătate".
Contactat de Cotidianul, Dumitru Popa spune că examenele din Moldova le-a susţinut cu profesori din România. „Atât timp cât Consiliul de Atestare din Moldova a confirmat titlul de doctor, nu era cazul să mai confirme o dată şi consiliul omolog din România. Timp de patru ani, ministerul nu mi-a dat nici un răspuns concret. Am refăcut lucrarea, am bătut drumuri Bucureşti-Iaşi. Poate ministerul are dreptate, dar procedura nu este corectă."
Sursa: Cotidianul
