Statele cu cele mai importante contribuţii bugetare se opun propunerii Comisiei Europene ca banii necheltuiţi din bugetul comunitar pe 2008 să fie direcţionaţi către construcţia infrastructurii energetice.
Miniştrii de Externe ai statelor membre UE, reuniţi luni la Bruxelles în cadrul Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe, nu s-au înţeles asupra unei recomandări a Comisiei Europene de a aloca 3,75 miliarde de euro proiectelor ce ţin de infrastructura energetică, relatează „EUobserver".
Comisia propusese ca fondurile rămase din bugetul pe 2008 să fie direcţionate pentru finanţarea proiectelor energetice. Ideea a fost scoasă însă din discuţie din cauza opoziţiei vehemente a reprezentanţilor Germaniei, Franţei, Marii Britanii şi Olandei, statele care virează cele mai mari sume la bugetul Uniunii Europene. De regulă, banii necheltuiţi din buget sunt returnaţi statelor, proporţional cu contribuţia lor.
O posibilitate alternativă discutată la Bruxelles la propunerea Austriei şi a Germaniei s-a referit la analizarea punctuală a fiecărui proiect în parte şi la finanţarea lor pe măsură ce acestea se cristalizează şi-şi dovedesc lucrativitatea comercială.
O altă propunere a fost deblocarea în avans a unor fonduri din bugetele pentru 2009 şi 2010. Prin aceste proiecte se urmăreşte consolidarea independenţei faţă de gazul rusesc după ce disputa dintre Moscova şi Kiev privind preţul gazelor a lăsat Europa în frig, dar şi să stimuleze economiile statelor membre într-o perioadă de recesiune. Pentru a înlătura reticenţele ţărilor europene, Comisia a prezentat o listă nouă cu proiecte energetice care necesită finanţare. Faţă de prima variantă a listei, suma totală a fost mărită de la 3,5 la 3,75 miliarde de euro pentru a include mai mulţi bani pentru Franţa şi Italia.
Eforturile concertate ale preşedintelui Comisiei, José Barosso, şi ale premierului ceh, Mirek Topolanek, nu au putut însă s-o convingă pe Angela Merkel, şefa guvernului german. Merkel a subliniat în repetate rânduri că ajutoarele venite din partea UE nu trebuie să submineze investiţiile din sectorul privat. Între proiecte se numără şi un plan prin care s-ar investi 75 de milioane de euro destinate construcţiei infrastructurii şi achiziţionării de echipamente pentru 12 state membre, inclusiv România. De asemenea, 10 milioane de euro ar fi hărăziţi interconectării reţelei de gaz a României cu cea a Bulgariei.
