Actualmente lipseşte un mecanism eficient de consultare şi dialog între autorităţile publice de diferit nivel la luarea deciziilor. Pe cât de mari au fost aşteptările referitoare la noile legi din domeniul APL adoptate în decembrie 2006 şi la Comisia paritară de pe lângă Ministerul Administraţiei Publice Locale, care urma să încurajeze dialogul dintre autorităţile centrale şi cele locale, tot atât de mare a fost şi dezamăgirea. Lipsa unui dialog efectiv şi deschis între puterea centrală şi cea locală pe parcursul ultimilor ani constituie una din cauzele principale ale eşecului reformei în domeniul administraţiei publice locale. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului IDIS „Viitorul” „Mecanisme de consultare şi dialog între Guvern şi autorităţile publice locale”, prezentat la 11 martie 2009.
„Pe parcursul ultimilor 15 ani, sistemul APL în Republica Moldova a suferit atâtea reforme şi schimbări, încât poate fi inclus cu certitudine în Cartea Recordurilor: 6 legi cu privire la APL, 3 legi cu privire la organizarea administrativ-teritorială şi multiple alte acte normative, care însă nu s-au soldat cu succes. Instabilitatea, lipsa de continuitate şi confuzia care domnesc în cadrul sistemului actual de administraţie publică locală de mai mulţi ani se datorează, printre altele, şi lipsei unui proces efectiv de consultare a tuturor actorilor relevanţi, în special a autorităţilor publice locale şi asociaţiilor lor.”, a subliniat coordonatorul de programe al IDIS „Viitorul”, Viorel Furdui. În acest context, autorul cercetării, Ion Beschieru, aduce în prim-plan experienţele pozitive ale unor state precum Bulgaria, Slovenia, Macedonia, care au reuşit să aplice mecanisme de dialog şi consultare a colectivităţilor locale, care s-au dovedit a fi destul de eficiente şi de aceea ar putea fi luate în consideraţie de către factorii decizionali de la noi din ţară.
În lipsa unei proceduri clare şi detaliate, autorităţile centrale le consultă pe cele locale doar pe hârtie, constată expertul juridic al IDIS „Viitorul” Ion Beschieru. Anume lipsa de voinţă politică a autorităţilor centrale de a instituţionaliza dialogul pune sub semnul întrebării credibilitatea lor şi dorinţa reală de a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice locale. Pe de altă parte, asociaţiile APL sunt scindate pe criterii politice şi nu manifestă solidaritate. „Nu există o voce unică, puternică a asociaţiilor APL, ci un cor haotic.”, precizează Beschieru. Anume această separare favorizează atitudinea discriminatorie din partea Guvernului. Autorităţile centrale ar putea avea impresia că pot comite orice încălcare a autonomiei locale fără ca să întâmpine rezistenţă din partea unor asociaţii puternice, după cum explică Ion Beschieru.
Lipsa de consultare şi schimb de informaţii între autorităţile locale şi cele centrale duce la adoptarea unor acte normative contradictorii, rupte de realitate, care nu pot fi aplicate sau încalcă grav autonomia locală. De exemplu, deşi s-a decis introducerea cotei zero la venitul reinvestit al persoanelor juridice, autorităţile locale nu au fost consultate în prealabil, deşi pentru ele aceasta reprezintă o importantă sursă de venit, fără ca pierderile să fie compensate. Aceste pierderi fiind destul de semnificative de ex. mun. Chişinău a fost lipsit de venituri în mărime de 400 mln. Lei.
Comisia paritară, care se vroia a fi o punte de dialog între guvernarea centrală şi cea locală, un promotor al descentralizării efective, a ajuns un „măr al discordiei”, afirmă expertul IDIS. Astfel, doar 2 din cei 17 membri ai Comisiei reprezentă asociaţiile APL, care au fost selectate după criterii de loialitate faţă de administraţia centrală. „Deliberat sau nu, au fost neglijate alte asociaţii naţionale, care au o pondere semnificativă şi care pe parcursul ultimilor ani au venit cu mai multe iniţiative de cooperare cu puterea centrală, însă fără ca să fie auzite. Despre ce paritate şi progrese în domeniul descentralizării mai poate fi vorba? Potrivit DEX, paritar înseamnă părţi egale.”, remarcă Ion Beschieru. Ţinând cont de specificulsituaţiei din Republica Moldova, expertul juridic propune consultarea tuturor asociaţiilor care întrunesc cel puţin 1/3 din numărul total al autorităţilor administraţiei publice locale.
Printre alte recomandări, mai evidenţiem: adoptarea unei Concepţii privind cooperarea Parlamentului cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituirea unui mecanism de control al respectării procedurii de consultare, crearea unui grup de lucru pentru descentralizarea fiscală, precum şi asigurarea achitării unor cotizaţii de membru în asociaţii din bugetele locale.
