Analistul politic Igor Boţan a declarat pentru Europa Liberă că cifrele făcute publice de către CEC indică o creştere cu 100 de mii a numărului de alegători comparativ cu scrutinul anterior, ceea ce ridică mari semne de întrebare.
Comisia Electorală Centrală a anunţat printr-un comunicat că în Republica Moldova ar exista în jur de 2 milioane 550 de alegători. Cei mai mulţi electori (peste 600 de mii) ar locui în Chişinău, după care urmează Autonomia Găgăuză şi municipiul Bălţi, cu cca. 100 de mii de alegatori fiecare. CEC-ul mai precizează că cifrele au rezultat din listele întocmite de către primării şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot, inclusiv cei care se află peste hotarele Moldovei.
„În 2007, aceiaşi administraţie publică locală a dat publicităţii o cifră cu 300 de mii mai mică. Apoi Ministerul Dezvoltării Informaţionale a dat publicităţii o altă cifră, de 2 mln. 400 de mii. De unde administraţia publică a mai găsit acum 300 de mii şi de ce cifra nu coincide cu cea a Ministerului Tehnologiiei Informaţionale? Într-o ţară în care statisticile arată că anual mor cu 50 de mii de oameni mai mulţi decât se nasc, iar numărul de alegători creşte - este foarte straniu.”, spune Igor Boţan.
Întrebat dacă rezultatele alegerilor ar putea fi afectate de neconcordanţele legate de listele de alegători, Igor Boţan a răspuns: „ În primul rând ar putea avea efecte asupra validării rezultatelor. 50 la sută din 2,5 mln. este alceva decât 50 la sută din 2,4 mln. 100 de mii de alegători este mult. Apoi, nu ştim cine sunt aceste persoane noi de pe listă. Dacă-s suflete moarte pentru care poate vota cineva, asta generează un val de nemulţumire şi neîncredere.”
Cea mai recentă informaţie prezentată CEC-ului de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale indica chiar la o cifră de peste 3 milioane de electori.
Acest lucru a generat protestul unor partide de opoziţie, care semnalează pericolul unor fraudări masive a rezultatelor scrutinului.
Solicitat de Europa Liberă, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a explicat această creştere, în primul rând, prin includerea în evidenţe a cetăţenilor care, la locale, au votat pe liste suplimentare, un număr de aproape 98 de mii: ”Factorul de bază este creşterea calităţii listelor electorale. Veţi vedea că la aceste alegeri, mult mai puţini cetăţeni vor vota pe liste suplimentare.” Şi sporul natural al populaţiei ar mai fi la mijloc, afirmă Iurie Ciocan: “Noi am intrat când vărsta de 18 ani o împlinesc cetăţenii născuţi în 1991, când natalitatea era înaltă.”
La întrebarea “Cum se explică, totuşi, faptul că Ministerul Dezvoltării Informaţionale operează cu o altă cifră de electori şi de ce aceasta nu coincide cu datele colectate de CEC de la administraţiile publice locale?”, Iurie Ciocan a răspuns: “Singura mea explicaţie este că în registrul de stat al populaţiei figurează şi cetăţenii cu drept de vot din stânga Nistrului.”
