Consiliul European a aprobat vineri, 20 martie, la Bruxelles o declaraţie Privind Parteneriatul Estic, ce prevede alocarea celor şase ţări (Armenia, Azerbaidjan , Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina) a 600 mil. euro pe o perioadă de până în 2013. Parteneriatul Estic este menţionat în concluziile Preşedinţiei Cehe în urma şedinţei Consiliului European din 19-20 martie. Declaraţia propriu-zisă se conţine în anexa la aceste concluzii.
În declaraţie se arată că ţările din „Parteneriatul estic” sunt „de importanţă strategică” pentru Uniunea Europeană, care promite că va promova stabilitatea şi prosperitatea în regiune, oferind celor şase vecini perspectiva unui mai strânse „asocieri politice şi integrări economice”.
Declaraţia de la Bruxelles nu menţionează în nici un fel vreo viitoare includere a vecinilor estici printre ţările candidate la aderare. Cel mai important câştig la care se pot ele aştepta este un acces sporit pe piaţa europeană şi eventual circulaţia fără viză în spaţiul comunitar.
Pe baza prezentei declaraţii, UE va organiza consultările necesare cu partenerii estici, în vederea pregătirii declaraţiei comune privind Parteneriatul estic, care urmează a fi adoptată cu ocazia summitului consacrat lansării Parteneriatului estic, care va avea loc la 7 mai 2009.
Declaraţia nu menţionează nicăieri Rusia, dar diplomaţii europeni spun că „Parteneriatul estic” vrea de fapt să ofere fostelor republici sovietice o alternativă la dominaţia rusească. Unele ţări vizate aşteaptă de la Uniunea Europeană mai mult. Ucraina şi Moldova au spus mereu că nu vor să fie doar noi vecini sau parteneri estici, ci membri ai Uniunii.
Recent, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a spus într-un interviu că Chişinăul doreşte un acord de asociere, urmat de începerea negocierilor de aderare. Iar despre „Parteneriatul estic”, a spus că este „un fel de nouă Comunitate a Statelor Independente”, şi a sugerat că ar fi îndreptat împotriva Rusiei.
Publicăm textul integral al Declaraţiei:
DECLARAŢIA CONSILIULUI EUROPEAN PRIVIND PARTENERIATUL ESTIC
1. Promovarea stabilităţii, a bunei guvernanţe si a dezvoltării economice în vecinătatea estică
este de o importanţă strategică pentru Uniunea Europeană. În consecinţă, UE are un interes
major în dezvoltarea unei relaţii din ce în ce mai strânse cu partenerii săi estici, Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina. Propunerea Uniunii Europene
privind încheierea unui Parteneriat estic ambiţios cu aceste ţări serveste acestui obiectiv.
Parteneriatul estic va produce o consolidare semnificativă a politicii UE privind parteneriatele
estice prin eforturile de a crea condiţiile necesare pentru asocierea politică si continuarea
integrării economice dintre Uniunea Europeană si partenerii săi estici prin dezvoltarea unei
dimensiuni estice specifice a politicii europene de vecinătate. Pentru a realiza acest lucru,
Parteneriatul estic încearcă să sprijine reformele politice si socio-economice, facilitând
apropierea si convergenţa cu Uniunea Europeană. După acelasi principiu, Parteneriatul estic
va ajuta la construirea climatului de încredere si la dezvoltarea de legături mai strânse între cei
sase parteneri estici.
2. Lucrările desfăsurate în temeiul Parteneriatului estic vor continua fără a aduce atingere
aspiraţiilor fiecărei ţări participante privind viitoarea relaţie a acestora cu Uniunea Europeană.
Parteneriatul estic va fi guvernat de principiile implicării comune, al diferenţierii si al
condiţionalităţii. Valorile comune precum democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor
omului, precum si principiile economiei de piaţă, dezvoltării durabile si bunei guvernanţe vor
sta la baza acestui parteneriat. Angajamentul sporit al UE va fi în conformitate cu principalele
obiective ale Parteneriatului estic, în funcţie de progresul realizat de fiecare partener.
Sporirea sprijinului financiar, până la cifra propusă de Comisie de 600 de milioane de euro
pentru perioada până în 2013, va ţine seama de resursele disponibile în baza cadrului financiar
multianual, inclusiv marje adecvate
Va fi o complementaritate efectivă între Parteneriatul estic si iniţiativele regionale existente în
vecinătatea UE, în special în ceea ce priveste Sinergia Mării Negre. Consiliul European
subliniază angajamentul UE de a consolida Sinergia Mării Negre si de a sprijini punerea în
aplicare a iniţiativei, luând act de faptul că aceasta se axează pe cooperarea regională în
regiunea Mării Negre, în timp ce Parteneriatul estic se axează pe apropiere si va consolida
legăturile ţărilor partenere cu UE. Parteneriatul estic va fi, de asemenea, dezvoltat în paralel
cu cooperarea bilaterală dintre UE si ţările terţe.
4. Cooperarea bilaterală în temeiul Parteneriatului estic ar trebui să asigure fundamentul unor
noi acorduri de asociere între UE si acei parteneri care au înregistrat suficiente progrese în
direcţia principiilor si a valorilor prevăzute la alineatul (2) de mai sus si care sunt dispusi si
capabili să respecte angajamentele care rezultă din acorduri, inclusiv stabilirea sau obiectivul
stabilirii unor zone de liber schimb consolidate si globale. Programul cuprinzător de
dezvoltare instituţională al Uniunii Europene va ajuta ţările participante să îsi îmbunătăţească
capacitatea administrativă. Parteneriatul estic va promova mobilitatea cetăţenilor ţărilor
partenere prin facilitarea vizelor si prin acorduri de readmisie. UE, în conformitate cu
Abordarea globală privind migraţia, ar trebui de asemenea să ia măsuri treptat către
liberalizarea deplină a regimului vizelor ca obiectiv pe termen lung pentru diferitele ţări
partenere, si de la caz la caz, cu condiţia instituirii condiţiilor pentru o mobilitate bine
gestionată si sigură. Parteneriatul estic are drept obiectiv consolidarea cooperării în domeniul
securităţii energetice a tuturor participanţilor în ceea ce priveste aprovizionarea cu energie si
tranzitul de energie pe termen lung, inclusiv printr-o mai bună reglementare si o mai bună
eficienţă energetică. Parteneriatul va pune la dispoziţia partenerilor expertiza UE în politicile
privind dezvoltarea socială si economică.
5. Cadrul multilateral al Parteneriatului estic va asigura activităţile de cooperare si de dialog care
servesc obiectivelor parteneriatului. Fără a aduce atingere autonomiei decizionale a UE,
parteneriatul ar trebui să funcţioneze pe baza unor decizii comune ale statelor membre ale UE
si ale partenerilor estici.
Consiliul European propune organizarea de întâlniri periodice, în principiu o dată la doi ani la
nivelul sefilor de stat sau de guvern ai Parteneriatului estic si o dată pe an la nivelul
ministrilor afacerilor externe. Ar trebui stabilite patru platforme tematice, în conformitate cu
principalele domenii de cooperare (Democraţia, buna guvernanţă si stabilitatea; Integrarea
economică si convergenţa cu politicile UE; Securitatea energetică si Contactele interumane).
Consiliul European sprijină, de asemenea, lansarea iniţiativelor emblematice pentru a da un
impuls si substanţă parteneriatului. UE asteaptă cu interes o discuţie timpurie cu partenerii în
această privinţă.
Ţările terţe vor fi eligibile pentru participare de la caz la caz în proiecte concrete, activităţi si
reuniuni ale platformelor tematice, în cazul în care această participare contribuie la obiectivele
activităţilor specifice si la obiectivele generale ale Parteneriatului estic.
6. Parteneriatul estic va implica o gamă largă de actori, inclusiv ministere si agenţii
guvernamentale, parlamente, societatea civilă, organizaţii internaţionale, instituţii financiare si
sectorul privat.
7. Pe baza prezentei declaraţii, UE va organiza consultările necesare cu partenerii estici, în
vederea pregătirii declaraţiei comune privind Parteneriatul estic, care urmează a fi adoptată cu
ocazia summitului consacrat lansării Parteneriatului estic, care va avea loc la 7 mai 2009.
Consiliul European asteaptă cu interes lansarea Parteneriatului estic ca un demers comun cu
partenerii, având convingerea că această iniţiativă va promova cauza bunei guvernanţe, va
creste prosperitatea si va consolida stabilitatea, aducând beneficii durabile si tangibile
cetăţenilor din toate ţările participante.
