Comunistii vor acumula cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 5 aprilie. Rezultatele primului si, probabil, ultimului sondaj de opinie facut public, azi, la Chisinau atesta ca partidul condus de presedintele, Vladimir Voronin, ar putea obtine 36,2 la suta din sufragiile moldovenilor, daca scrutinul s-ar desfasura duminica viitoare, confirmand astfel prognozele analistilor, care n-au pus la indoiala capacitatea actualului partid de guvernamant din Republica Moldova de a termina si aceasta cursa electorala pe prima pozitie.
Comunistii sunt urmati in top, cu reale sanse de a ajunge in viitorul Parlament, de inca doar trei din ceilalti 20 de concurenti electorali inscrisi in buletinele de vot. Acestia sunt:
- Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat si creditat cu 8,3% din optiunile exprimate de respondentii Barometrului de Opinie Publica realizat la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) de la Chisinau.
- Partidul Liberal, al carui cel mai cunoscut reprezentant e tanarul primar al Chisinaului, Dorin Chirtoaca - cu 8,2%.
- Alianta Moldova Noastra, condusa de fostul primar Serafim Urechean. Pentru cel din urma s-au aratat dispusi sa voteze 5,4% din moldoveni, situandu-l astfel, avand in vedere si marja de eroare de 3 procente a acestei cercetari, la limita pragului electoral, care conform legislatiei moldovenesti e de 6 la suta.
Comunistii presedintelui Voronin au inregistrat o destul de pronuntata ascensiune de popularitate in ultimele cateva luni, acumuland peste 10 puncte procentuale in plus in comparatie cu rezultatele sondajului facut la comanda aceluiasi Institut de Politici Publice in octombrie 2008.
Profitand din plin de avantajele pe care le ofera detinerea celor mai inalte functii in stat, guvernantii de la Chisinau au lansat in ultimul timp un sir intreg de actiuni populiste, intens mediatizate de postul national de televiziune, Moldova 1, si alte cateva televiziuni private loiale puterii.
Comunistii mizeaza, traditional, pe voturile pensionarilor si cele ale alegatorilor rusolingvi si nu se stie, deocamdata, care ar putea fi efectul ultimei actiuni de acest fel - marirea pensiilor de la 1 aprilie, a declarat analistul politic Igor Botan, director executiv al Asociatiei pentru Democratie Participativa (ADEPT), la lansarea Barometrului.
Comunistii au recuperat terenul pierdut dupa 2005
La alegerile parlamentare precedente, cele din 2005, PCRM (Partidul Comunistilor din Republica Moldova) a inregistrat un scor electoral de 46 la suta, iar acum a recuperat o parte importanta din voturile pe care le-a pierdut la alegerile locale din 2007, cand a pierdut foarte mult.
"Dar cat mai pot recupera comunistii? Jumatate?", s-a intrebat Botan, in opinia caruia tendinta de crestere a raiting-ului PCRM s-ar putea opri la cele 36 de procente pe care le inregistreaza in prezent. In acest context, ar fi exagerat sa se spuna ca Partidul Comunistilor conduce detasat, chiar daca electoratul moldovean nu acorda prea multa incredere nici opozitiei, a mai spus Igor Botan.
Avand in vedere ca doi dintre adversarii cei mai inversunati ai comunistilor - Partidul Liberal Democrat (PLDM) si Partidul Liberal (PL) - au inregistrat, la randul lor, o importanta crestere de popularitate, capacitatea actualei guvernari de a se mentine la putere in Republica Moldova dupa alegerile din 5 martie devine si mai incerta.
Cine sunt adversarii comunistilor
- PLDM a fost fondat in vara anului 2007 de Vlad Filat, fost sef la Departamentul Privatizare, pana in 2001, dar care a stat o lunga perioada in umbra liderului Paridului Democrat (PD), Dumitru Diacov, apropiat pe vremuri al ex-presedintelui Petru Lucinschi.
- La alegerile pentru primaria Chisinaului din 2007, Filat, care a candidat din partea PD, a reusit sa se afirme pe cont propriu, ocupand suprinzator pentru multi cea de-a treia pozitie, iar ulterior a adunat in echipa sa o buna parte din cei mai valorosi experti economici si politici, fosti diplomati si juristi din Republica Moldova.
- Fiind considerat unul dintre cei mai bogati politicieni si oameni de afaceri de la Chisinau, liderul PLDM a investit, se pare, in aceasta campanie importante surse financiare din capitalul propriu, reusind sa imprime actiunilor paritdului sau o vigoare deosebita, fapt care se poate proba si prin amploarea mitingului pe care l-a organizat duminica la Chisinau, in Piata Marii Adunari Nationale, unde a reusit sa adune aproximativ 30 de mii de oameni.
- In acelasi timp, Partidul Liberal a profitat din plin de imaginea lui Dorin Chirtoaca, dar a avut si de pierdut, la parerea unor experti, de pe urma incapatanarii cu care unchiul acestuia, Miahai Ghimpu, a refuzat sa-i cedeze tanarului primar al Chisinaului postul de presedinte al partidului.
Oricum, din rezultatele cercetarii se poate observa, afirma Igor Botan, o schimbare sectoriala, in sensul in care, pe acelasi segment electoral, alegatorii migreaza de la unele formatiuni consacrate la partide care si-au facut aparitia pe esicherul politic, ca jucatori puternici, in ultimii doi ani.
In acest sens, in opinia sa, devine evident ca Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) alimenteaza electoratul Partidului Liberal, Partidul Democrat alimenteaza scorul Partidului Liberal Democrat, iar Alianta Moldova Noastra (AMN) il alimenteaza, probabil, in egala masura pe al celor doua partide liberale.
Dovada ar putea fi si faptul ca AMN, care dupa alegerile parlamentare din 2005 se afirmase ca principala forta parlamentara de opozitie, se afla acum intr-un declin de popularitate, consemnat si de rezultatele sondajului.
Esalonul doi de partide-satelit
Cea mai spectaculoasa cadere in sondaj au inregistrat-o, insa, crestin-democratii lui Iurie Rosca, partenerii de coalitie ai comunistilor, pentru care au recunoscut ca vor vota doar 1,4 la suta dintre respondenti. Singurul care a fost prezent in toate componentele Legislativului de la Chisinau de la declararea independentei incoace, PPCD risca astfel sa piarda pozitia de partid parlamentar.
La alegerile din 2005 crestin-democratii s-au ales cu putin peste 9 la suta din sufragii, insa pozitiile sale au fost puternic compromise de alianta cu PCRM, careia i-au ramas fideli si astazi, erijandu-se in aprigi aparatori ai intereselor nationale si promotori ai integrarii euro-atlantice a Republicii Moldova.
Sansele PPCD nu sunt insa definitiv ratate, atata vreme cat aceasta formatiune dispune de un "electorat conspirativ", cum l-a numit Viorel Cibotaru, directorul Centrului European de Studii Politice din Moldova. Adica de un electorat care evita sa-si declare deschis optiunile, dar care voteaza oricum cu Iurie Rosca, asa cum s-a intamplat la alegerile precedente.
In orice caz, PPCD ramane, in cazul in care va reusi sa treaca pragul electoral, cel mai probabil aliat la guvernare al comunistilor, fapt probat si de o recenta declaratie in acest sens ale sefului staff-ului electoral al PCRM, Mark Tkaciuk, una dintre cele mai apropiate persoane din anturajul lui Voronin si ideolog principal al actualului partid de guvernamant de la Chisinau.
Un alt partid suspect de o foarte probabila alianta post-electorala cu PCRM, creditat cu putine, dar inca reale, sanse de a obtine statut de formatiune parlamentara, e si Uniunea Centrista condusa de ex-premierul Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim-ministru din istoria politica a Republicii Moldova, care a ocupat acest post din 2001 pana in 2008.
Tarlev, care figureaza in sondajul IPP cu 2,5 la suta, ar putea recupera inca din handicap, considera unii analisti, pe seama popularitatii de care s-a bucurat altadata, dar si ca urmare a sprijinului pe care i-l acorda principala forta politica de la Comrat, miscarea "Edinaia Gagauzia" (Gagauzia Unita).
Pro-rusii
Electoratul gagauz, solidar de altfel in optiunile sale, i-ar putea aduce fostului premier, asa cum estimeaza expertii, un spor de aproximativ 2 la suta. Deloc de neglijat, daca e sa ne aducem aminte ca acelasi electorat gagauz, la alegerile din 2005, era cat pe ce sa propulseze in Parlament miscarea "Patria-Rodina", o alta formatine pro-rusa, asa cum se declara si partidul lui Tarlev.
Atunci, e adevarat, "Patria-Rodina" s-a bucurat si de sprijinul unei importante parti din alegatorii rusolingvi (etnicii rusi, ucraineni, bulgari), deceptionati de refuzul presedintelui Vladimir Voronin de a semna asa-zisul Memorandum Kozak - document ce impunea reglementarea problemei transnistrene in baza federalizarii Republicii Moldova, electorat pe care comunistii par insa sa-l fi recuperat intre timp, mai ales dupa vizita de saptamana trecuta a presedintelui Voronin la Moscova.
Cum pana la finalul campaniei mai raman inca doua saptamani, jocul nu pare inca facut si, chiar daca tendintele sunt evidente, miza cea mare o constituie votul celor aproximativ 23 la suta de moldoveni nehotarati, al celor care inca nu au decis deocamdata cu cine vor vota si care, potrivit directorului executiv al IPP, Arcadie Barbarosie, mai pot inca modifica substantial raportul de forte inregistrat de rezultatele Barometrului de Opinie Publica.
Sursa: HotNews.ro
