Comuniştii înţeleg că nu mai pot atrage voturi înainte de alegerile din 5 aprilie decât fiind ostili faţă de România, iar pe de altă parte ştiu că România şi UE nu vor face nimic împotriva lor, explică analistul Igor Boţan, referindu-se la interzicerea intrării în R. Moldova a circa 300 de români.
Gestul autorităţilor moldovene este incalificabil, spune Igor Boţan, dar pe de altă parte, nu România şi UE sunt cele care trebuie şi pot să ia măsuri. "Moldovenii sunt cei care trebuie să taxeze o astfel de guvernare, inclusiv prin votul din 5 aprilie", spune directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.
Igor Boţan spune că la Chişinău nu există îngrijorare în ceea ce priveşte impactul acestui gest asupra relaţiilor cu UE. "Şi asta, deoarece comuniştii sunt convinşi că UE nu va întreprinde absolut nimic pentru că pe fundalul a ceea ce se întâmplă în Ucraina şi Georgia, Republica Moldova arată relativ bine, adică guvernarea are o marjă în care îşi poate face de cap fără a se teme de consecinţe. UE nu va face pentru Republica Moldova nimic mai mult decât Parteneriatul Estic şi guvernarea de la Chişinău înţelege foarte bine acest lucru şi ignoră toate avertismente", spune Igor Boţan.
Potrivit lui, în acest moment singurul lucru care îi interesează pe comuniştii moldoveni este să ia cât mai multe voturi. "După alegeri, în mod sigur vor găsi o explicaţie formală de genul că au existat informaţii potrivit cărora 'Noii Golani' au vrut să organizeze acţiuni subversive la Chişinău şi altele de acest fel. Dacă România va întroduce măsuri de răspuns, va suferi populaţia Republicii Moldova, or Bucureştiul nu vrea acest lucru", mai spune directorul executiv al ADEPT.
În acelaşi timp, şi o parte a societăţii civile a luat atitudine faţă de "acţiunile ilegale ale autorităţilor comuniste de interzicere a accesului în Republica Moldova a unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii din România". Uniunea scriitorilor, Asociaţia istoricilor şi Forul democrat al românilor din Republica Moldova au emis o declaraţie comună în care amintesc că la 26 martie 2009, la punctele de frontieră Sculeni şi Leuşeni, autorităţile comuniste ale Republicii Moldova "au reţinut fără nici un temei şi le-au interzis accesul în Republica Moldova mai multor personalităţi ale ştiinţei şi culturii naţionale", care veneau la Chişinău la invitaţia organizaţiilor semnatare ale declaraţiei: profesorilor universitari Ion Agrigoroaie, Cătălin Turliuc şi Liviu Lazăr, de la Universitatea Al.I. Cuza din Iaşi, scriitorului şi ziaristului Ion Bâscă, bibliografului Mioara Pop şi poetului Ion Mărgineanu de la Alba Iulia, căruia urma să i se înmâneze premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 2008.
"Comandouri de securişti, trimise special la frontieră de generalul de miliţie sovietică Vladimir Voronin, i-au umilit pe cei nominalizaţi mai sus, reţinându-i ore în şir fără niciun fel de explicaţii, sechestrându-le cărţile personale şi cele câteva volume ale clasicilor literaturii noastre Ion Agârbiceanu şi Lucian Blaga", se arată în declaraţia care precizează că despre Lucian Blaga, vameşii moldoveni au declarat cu emfază că "ştiu ei ce fel de poet e acest ministru al lui Băsescu".
"Prin aceste acţiuni sfidătoare clanul comunist al generalului sovietic Voronin a încălcat - pentru a câta oară ?! - normele de drept internaţional, acordurile semnate cu Uniunea Europeană şi ţările membre, precum şi dreptul la libera circulaţie a persoanelor. Constatăm încă o dată caracterul antidemocratic, antieuropean şi antinaţional al guvernării comuniste de la Chişinău, teama ancestrală a clanului Voronin de adevărul ştiinţific şi istoric, ura lor faţă de cultura şi literatura română", se spune în declaraţie.
Semnatarii fac apel către instituţiile academice din Republica Moldova (Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior) să-şi manifeste solidaritatea cu personalităţile ştiinţei academice şi ale culturii din România ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate flagrant de către regimul comunist de la Chişinău. "În acelaşi sens, contăm pe solidaritatea forurilor ştiinţifice internaţionale, a mediilor academice şi universitare din ţările membre ale Uniunii Europene şi din alte state, a PEN-clubului Internaţional şi a asociaţiilor internaţionale ale ziariştilor, a asociaţiilor şi uniunilor scriitorilor din alte ţări", se mai arată în declaraţie.
"Atenţionăm opinia publică internaţională, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, organizaţiile internaţionale din care Republica Moldova face parte, în special Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, asupra violării de către autorităţile comuniste din Republica Moldova a normelor unanim acceptate ale dreptului internaţional şi a drepturilor fundamentale ale omului, şi solicităm adoptarea sancţiunilor ce se impun în această situaţie", se mai arată în declaraţia semnată de Uniunea scriitorilor, Asociaţia istoricilor şi Forul democrat al românilor din Republica Moldova.
Sâmbătă, şi liderul Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) Vladimir Filat, a recţionat la interdicţiile de intrare în Republica Moldova, impuse cetăţenilor români la graniţă, adresând, în calitatea sa de deputat, o interpelare adresată premierului de la Chişinău, Zinainda Greceanîi.
Filat a cerut şefului executivului "să fie informat în regim de urgenţă la ordinul cui au fost impuse aceste interdicţii de circulaţie, cine a executat ordinul şi de ce prevederi ale cadrului legal naţional şi european s-au prevalat".
De asemenea, Vlad Filat a cerut organelor abilitate ale statului să investigheze cazul şi să tragă la răspundere, în conformitate cu legislaţia în vigoare, persoanele care s-au făcut vinovate de încălcarea dreptului la libera circulaţie pentru sute de cetăţeni cu paşapoarte europene, ceea ce a adus prejudicii enorme atât relaţiilor cu România, cât şi cu Uniunea Europeană", se spune în interpelarea liderului PLDM, Vladimir FIlat.
Începând cu 25 martie 2009, la graniţa cu Republica Moldova au fost opriţi aproape 300 de cetăţeni români, printre care studenţi, intelectuali sau delegaţi oficiali ai unor consilii judeţene. Procentual, 10% dintre românii care au vrut să treacă graniţa nu au fost lăsaţi.
Sursa: NewsIn
