Stimaţi reprezentanţi ai mass-media!
Onorată asistenţă!
Tradiţional, voi începe cu mulţumiri pentru faptul că sunteţi prezenţi la această conferinţă de presă, cea de-a patra pe parcursul mandatului guvernului pe care am onoarea să-l conduc. Şi în virtutea faptului că această conferinţă de presă este una finală printre acele ordinare, vreau să Vă aduc din numele tuturor colegilor mei din executiv, sincere mulţumiri pentru modul în care aţi informat pe parcursul acestui an societatea noastră despre activitatea guvernului, modul în care ne-am exercitat obligaţiunile faţă de poporul ţării, despre succesele şi insuccesele noastre.
De la bun început am legat succesul realizării Programului „Progres şi Integrare" de implicarea activă a societăţii în implementarea acestuia, iar Dvs., stimaţi jurnalişti, revenindu-vă rolul de verigă de legătură în acest proces. Vă mulţumesc că aţi asigurat această interacţiune, iar prin aceasta aţi participat şi la realizarea sarcinilor pe care ni le-am trasat acum un an.
Scopul acestei conferinţe de presă nu constă în prezentarea unui raport pe executarea Programului „Progres şi integrare", or în linii mari acesta a fost prezentat la 12 decembrie în faţa Parlamentului Republicii Moldova. Totuşi, o versiune actualizată a acestui Raport va fi amplasată pe situl guvernului şi fiecare dintre Dvs. poate studia acest document.
Vom elucida doar momentele cheie, de importanţă majoră pentru societatea noastră în această perioadă deloc uşoară, amplificată şi de efectele campaniei electorale, care Slavă Domnului, se încheie în cîteva zile. Zic Slavă Domnului, pentru că nimic nu poate afecta o ţară pe timp de criză economică mondială atît de puternic, ca o campanie electorală care pune la încercare cumpătul populaţiei şi stabilitatea în ţară. Dar, vom reveni mai tîrziu la ale electoralei...
După cum cunoaşteţi, în anul 2008, principalul indicator al sănătăţii unei economii, precum este definit PIB, a înregistrat o creştere de 7.2%. Pe fonul problemelor economice pe care le-am avut în anii precedenţi, această creştere este una apreciabilă şi cu un punct procentual mai mare decît ţinta stabilită de noi în Programul guvernului. Este adevărat şi faptul că comprimarea economiei începută în trimestrul patru al anului 2008 a influenţat negativ acest indicator. Înţelegem, că în condiţiile aprofundării crizei economice mondiale mai puţin vă interesează ce-am avut anul trecut şi mai mult, ce ne aşteaptă anul acesta. Astăzi nimeni, cu excepţia unor pseudo-analişti locali, nu se avîntă să facă o prognoză sigură asupra duratei posibile a crizei economice mondiale şi respectiv a economiei noastre naţionale. Este clar, că deşi am manifestat un grad înalt de imunitate faţă de criza financiară care a afectat mai multe ţări, criza economică afectează deja mai multe ramuri ale economiei noastre, mai ales dependente major de pieţele externe. Astfel, în primele 2 luni ale anului curent avem o descreştere în industrie la nivel de 26%, iarăşi preponderent în subsectoarele orientate spre export. În aceste condiţii este clar, că nivelul creşterii economice înregistrat de noi în anul 2008 devine o ţintă intangibilă pentru anul 2009. Totuşi, o creştere economică la nivel de 3% pare a fi una reală la acest moment. Sunt şi nişte condiţionalităţi bineînţeles, dar am mai spus că voi reveni spre sfîrşit la ele...
Acum, aş vrea să vă reţin un pic atenţia asupra aşa-ziselor măsuri anti-criză pe care ar trebui să le întreprindă un guvern în condiţiile aprofundării crizei economice mondiale. Deşi în campanie electorală mai mulţi se avîntă cu promisiuni că au multiple soluţii şi propuneri în acest sens, este foarte bine cunoscut, că de fapt, arsenalul de instrumente nu este atît de vast, după cum li se pare unora. Acei care cît de cît cunosc teoria macroeconomică, ştiu de aşa numitul model englez de stimulare a cererii prin reducerea impozitelor pe consum, sau acel francez menit să stimuleze oferta, care pînă la urmă prevede facilităţi pentru producători. Deci, dacă să vorbim despre sectorul real al economiei, principalele instrumente care le poate aplica statul în asemenea condiţii, ţin aproape totalmente de domeniul fiscal. Zic aproape totalmente, deoarece un rol important bineînţeles îl poate juca pe timp de criză şi investiţiile publice în infrastructură.
Revenind la stimularea economiei prin reducerea poverii fiscale, vreţi nu vreţi, dar iar vă voi spune că noi asemenea paşi am întreprins ceva mai înainte de declanşarea crizei şi anume: oferirea în scopuri investiţionale economiei noastre în anul 2008 a peste 1.5 mlrd. lei, sub formă de scutire de la plata impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător şi a altor cca 2 mlrd. prin amnistia fiscală petrecută în vara anului 2007. Mai mult ca atît, deşi ne fiind scutite de TVA, o bună parte din importuri cu caracter investiţional practic sunt scutite de această taxă, fiind introduse în capitalul social al întreprinderilor. Vecinii noştri din UE abea acum se gîndesc să introducă cota 0 la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.
După cum vedeţi, pe parcursul anilor 2007 -2008 politica fiscală a GRM a vizat reducerea sau scutirea parţială atît a impozitelor pe consum, cît şi acelor plătite de producător. De aceea, este cel puţin incorect să afirmi că guvernul nu este preocupat de măsuri anticriză. Bineînţeles, odată cu alegerea noului Parlament, echipa noastră intenţionează să vină şi cu alte propuneri legate de cadrul fiscal, unele dintre care vor viza cotele impozitelor. Şi aceste iniţiative vor avea drept obiectiv pregătirea din timp a noastră către perioadele următoare, cînd va începe relansarea economiei mondiale, iar cu aceasta şi reluarea creşterii cererii şi deci a preţurilor pe pieţele mondiale, în primul rînd la resursele energetice. Noi dorim din timp să ne pregătim pentru aceasta cum am făcut-o şi în cazul măsurilor de stimulare economică pomenite mai sus.
Consider, că actualmente Moldova are avantaje comparative în competiţia de atragere a investiţiilor în ţară şi intenţionam să venim şi cu alte măsuri în acest domeniu. De altfel, startul celui mai mare proiect investiţional din istoria Moldovei, mă refer la construcţia centralei electrice de la Ungheni, vine încă o dată să dovedească avantajele investiţionale ale ţării noastre. Apropo de centrala de la Ungheni, este un pas foarte serios în consolidarea securităţii energetice a ţării noastre prin sporirea capacităţilor de generare a energiei electrice, care după cum ştiţi, de asemenea este un obiectiv al programului „Progres şi integrare". Precum şi creşterea de 80% a ISD înregistrată în anul 2008. De fapt acest indicator ţintă al programului a fost depăşit cu cca 300 mil.dolari.
După părerea noastră la sporirea atractibilităţii investiţionale a ţării noastre influenţează nu numai cadrul fiscal prielnic, dar şi eforturile noastre în domeniul edificării infrastructurii respective. Nu pot aici să nu pomenesc din nou de Portul internaţional Giurgiuleşti, care de fapt a redus dependenţa Moldovei de căile tradiţionale foarte limitate de acces pe pieţele internaţionale. Posibilitatea de a exporta şi importa în Moldova pe calea maritimă este unul din serioasele avantaje pe care le-am obţinut în dezvoltarea economică şi atragerea investiţiilor străine.
După cum vedeţi, măsurile anticriză au fost deja luate şi dacă va fi necesar vom mai întreprinde şi altele. Una este clar, că cel mai mare deserviciu economiei noastre naţionale îl poate aduce instabilitatea politică în ţară şi încercările prietenilor statalităţii moldoveneşti, mulţi din care se înghesuie să nimerească în Parlamentul ţării pe care n-o văd ca stat independent, de a tulbura apele sau minţile oamenilor. Vă spun sincer, că în această perioadă, guvernul a fost preocupat masiv şi de respingerea atacurilor acestui adevărat război informaţional declanşat împotriva economiei ţării. Amintiţi-vă doar de atacurile la cursul valutei naţionale şi ideile criminale de a deprecia brusc cursul leului în perioada cînd ţara importă masiv resursele energetice, plăteşte cel mai mare preţ la gazul natural, etc. Şi asta, în condiţiile în care noi avem acum rezerve valutare cu mult mai mari decît la începutul anului 2007, iar acoperirea cu rezerve valutare depăşeşte 4 luni de import. Ştiţi cu toţii, că norma suficientă constituie 3 luni de import. Explicaţi-mi şi mie Vă rog care ar fi adevăratele scopuri ale acestor atacuri la securitatea economică a statului şi bunăstarea populaţiei ţării. Cred că le cunoaştem cu toţii şi sper că odată cu finalizarea campaniei electorale aceste atentate vor mai scădea din intensitate.
La acest compartiment vreau foarte mult să apreciez calmul manifestat de societatea noastră, care a ştiut de această dată să nu cadă pradă masiv rechinilor destabilizării, aşa cum s-a întîmplat în vara anului 2008, cînd brusc s-au majorat peste noapte preţurile la unele mărfuri de primă necesitate. Maturitatea societăţii şi creşterea gradului de educaţie economică a populaţiei noastre este cel mai bun remediu contra unor asemenea atentate la securitatea economică a statului şi mă bucur că lecţiile trecutului ceva ne-au învăţat.
Ultimul indicator economic al anului 2008 la care mă voi referi este nivelul inflaţiei, care a constituit 7.3%. Dacă să ne amintim de plafonul de 10% pe care ni l-am stabilit în Program, apoi şi această ţintă a fost, după cum vedem, atinsă. Pe primele 2 luni ale anului 2009 avem înregistrată deflaţie şi deşi aceasta în mod normal nu este situaţia pe care ne-o dorim, deoarece reflectă în primul rînd situaţia precară a unor ramuri economice, pe de altă parte acest lucru ne dezleagă mînile în ceea ce priveşte deblocarea unor volume mai mari de lichidităţi financiare în economie, inclusiv şi prin majorarea cheltuielilor publice. Acesta de fapt, va fi încă un instrument anticriză de stimulare a economiei.
Prin creşterile de salarii şi indexarea de la 1 aprilie a pensiilor ne propunem să sporim capacitatea de cumpărare a populaţiei şi respectiv să stimulăm cererea. Referitor la sporirea puterii de cumpărare a populaţiei noastre pe parcursul anului 2008 voi remarca doar că pe fonul inflaţiei de 7.3%, salariul mediu pe economie a crescut cu 23%, atingînd în luna decembrie 2008 nivelul de 3000 lei. Cu ritmuri ce depăşesc evident rata inflaţiei au crescut pensiile şi alte plăţi sociale pentru populaţie. S-au majorat salariile în sectorul public, cel mai mult profitînd de aceste majorări angajaţii din domeniul medicinii şi educaţiei. Şi mai importante majorări pentru pedagogi sunt preconizate pe durata acestui an, o majorare imediată fiind prevăzută începînd cu 1 aprilie, iar de la 1 septembrie 2009 salariul pedagogilor nu va fi mai mic decît salariul mediu în economie. De la 1 aprilie, după cum ştiţi, se vor indexa în mod firesc pensiile cu 20%. Toate aceste cifre nu vi le aduc pentru statistici, ci pentru a confirma ataşamentul nostru clar faţă de politicile de susţinere socială a populaţiei, faţă de stimularea cererii solvabile şi respectiv, încurajarea dezvoltării economice.
Iată exemple reale de urmare a modelelor englez şi francez anticriză.
Deoarece am vorbit de inflaţie, aş vrea să mă opresc un pic la tema tarifelor pentru gazele naturale şi cele pentru căldură. Formula actuală de calcul a preţului la gazele naturale importate de la Gazprom ne va permite o reducere treptată a tarifelor interne la gaz în perioadele următoare. Respectiv, vor fi recalculate tarifele şi la alte tipuri de energie, inclusiv electrică şi termică.
Nu voi mai strădui mult la capitolul economic, deoarece doresc să las mai mult timp pentru întrebări, pe care intuiesc că le aveţi la acest compartiment.
Stimaţi jurnalişti!
Anul 2008, în opinia noastră a fost un an al afirmării ţării noastre pe plan extern şi regional. În primul rînd trebuie să menţionez finalizarea cu succes a Planului de acţiuni RM-UE şi lansarea procedurilor de pregătire a unui nou acord dintre UE şi ţara noastră. Deşi negocierea acestuia încă n-a început, avem toate speranţele în obţinerea unui acord de asociere.
La capitolul activitate externă amintesc şi despre preşedinţia deţinută de noi în cele 5 structuri regionale. Toamna anului 2008 a fost marcată de mai multe reuniuni regionale la Chişinău, inclusiv summitul prim-miniştrilor CSI şi ICE. Moldova deţine preşedinţia în CSI şi CEFTA. Deşi aceste activităţi solicită o mobilizare totală a eforturilor noastre, vreau să asigur toată societatea că aceste eforturi au un bun randament în ceea ce priveşte afirmarea statului nostru pe plan internaţional.
Pe parcursul mandatului am întreprins mai multe vizite externe, în cadrul cărora s-a reuşit edificarea unor relaţii de prietenie şi colaborare economică cu mai multe state. Acelaşi proiect de la Ungheni a căpătat un impuls serios în urma vizitei întreprinse în Praga şi forumului economic desfăşurat sub auspiciul prim-miniştrilor Moldovei şi Cehiei. În cadrul vizitelor în Bulgaria şi Portugalia s-a reuşit semnarea acordurilor de protecţie socială a cetăţenilor noştri aflaţi la muncă în aceste ţări. În opinia noastră aceste acorduri, care urmează a fi încheiate şi cu alte state, oferă cetăţenilor noştri o siguranţă pentru viitor şi o mai bună protecţie socială, indiferent de unde se află.
În momentul lansării programului Progres şi Integrare lăsam de înţeles, că noţiunii de Integrare îi atribuim mai multe semnificaţii, inclusiv integrarea europeană şi reintegrarea ţării. Vă daţi bine seama că ambele sunt nişte procese foarte complexe şi necesită eforturile fiecăruia dintre cetăţenii ţării, inclusiv din partea politicienilor şi mass-mediei. Mai ales cînd vine vorba despre soluţionarea problemei transnistrene. Se depun eforturi diplomatice colosale pentru a dezlega acest ghem complicat. Conducerea de la Tiraspol utilizează orice posibilitate de a tergiversa procesul de negocieri. Este clar că aceste acţiuni au un singur scop, de a ne provoca să admitem greşeli, să deviem de la formatul de negocieri recunoscut pe plan internaţional. Este dificil de avansat, dar totuşi este evident progresul înregistrat în această perioadă. Trebuie să manifestăm şi în continuare consecvenţă în acţiuni, maturitate diplomatică şi sunt sigură că în formatul 5+2 vom reuşi să dezlegăm acest nod crucial pentru existenţa ţării noastre.
Onorată asistenţă!
În cadrul primei conferinţe de presă susţinută cu ocazia împlinirii a 100 de zile a noului guvern, am fost întrebată de către unul din colegii dvs. care-i menirea principală a acestei echipe guvernamentale, mandatul căreia va dura doar un an. Răspunsul atunci a fost: accelerarea proceselor reformative aflate în derulare la acel moment şi păstrarea stabilităţii macro-economice şi politice în ţară în perioada preelectorală. Din cifrele menţionate mai sus, se poate de atestat dinamizarea principalilor indicatori macroeconomici, chiar dacă pe parcursul trimestrului patru al anului 2008 criza economică a început să se manifeste şi la noi.
În ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii în această perioadă deloc uşoară, cred că pot să afirm cu toată siguranţa că cu această sarcină guvernul actual s-a isprăvit. Noi nu degeaba am declarat păstrarea stabilităţii drept obiectiv primordial al nostru în această perioadă. Moldova a avut noroc şi înţelepciune pentru a menţine stabilitatea politică şi economică pe parcursul ultimilor opt ani şi de fapt aceasta a şi determinat dezvoltarea ascendentă a ţării în această perioadă. Acest adevăr este bine înţeles atît de oamenii care doresc propăşirea acestei ţări, cît şi de acei care ar pune cruce pe ea la prima posibilitate, numai să-şi satisfacă interesele meschine. Credeţi-mă că ştiam foarte bine despre aceasta cînd vă răspundeam la întrebarea pomenită mai sus. Eram conştientă că vor fi utilizate cele mai nedemne instrumente pentru a destabiliza situaţia în ţară, or după cum vă mai spuneam, stabilitate înseamnă dezvoltare ascendentă, fapt care bineînţeles nicicum nu-i satisface pe duşmanii statalităţii moldave. Şi aici, aş vrea să vă mulţumesc şi Dvs. pentru aportul adus în temperarea spiritelor şi calmarea populaţiei, care a avut de înfruntat adevărate atacuri informaţionale cu caracter economic şi politic. Sunt bineînţeles şi unii ziarişti care din motive lesne de înţeles au fost şi sunt folosiţi cu iscusinţă în acest atacuri mediatice. Mie îmi rămîne doar să regret acest lucru, şi să vă chem să reflectaţi profund atunci cînd informaţi societatea despre unele procese sau altele, cînd încercaţi să-i creaţi populaţiei o opinie sau alta. Nu uitaţi, că consecinţele inducerii în eroare a maselor de oameni pot fi foarte şi foarte grave. Aş dori să sper că şi în perioada care a mai rămas pînă la alegeri şi imediat după scrutin, eforturile Dvs. vor avea un singur ţel - menţinerea stabilităţii politice şi economice în ţara noastră.
Eu vreau să vă îndemn să fiţi alături de societatea noastră în această perioadă decisivă pentru viitorul ţării. De dvs. depinde foarte mult.
Acum, fiindcă suntem în ultimele zile de campanie electorală, aş dori, prin intermediul dvs. să îndemn toată populaţia ţării să participe la acest scrutin de o importanţă vitală pentru viitorul ţării noastre. Vă rog să mă credeţi, că de modul în care vom şti să susţinem acest examen , depind foarte multe lucruri, depinde soarta acelor procese sănătoase care au fost începute în aceşti ani, depinde în ce Moldovă vom trăi cu toţii. Vă îndemn şi vă rog să aveţi o atitudine foarte şi foarte responsabilă faţa de acest eveniment.
Acestea fiind spuse, stimaţi ziarişti, Vă mulţumesc pentru atenţie şi sunt în aşteptarea întrebărilor Dvs.
