Liderii G20 prezenţi la summitul de la Londra au convenit joi să aloce 1.000 de miliarde dolari pentru sprijinirea economiei mondiale, prin suplimentarea resurselor Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ale Băncii Mondiale (BM), a anunţat premierul britanic Gordon Brown.
Astfel, FMI ar urma să primească noi fonduri de 500 de miliarde de dolari, faţă de 250 de miliarde de dolari disponibili în prezent, inclusiv prin atragerea a 250 de miliarde de dolari din utilizarea drepturilor Speciale de Tragere (DST) de la statele membre.
În plus, liderii prezenţi la summit au ajuns la un acord privind alocarea a 250 de miliarde de doalari pentru sprijinirea comerţului la nivel mondial.
Totodată, reprezentanţii G20 au convenit convenit asupra unui program de combatere a recesiunii economice globale prin măsuri care includ reglementarea activităţii agenţiilor de rating şi introducerea unor standarde contabile internaţionale, a precizat premierul britanic.
"Programul include pentru prima dată reglementarea sistemului bancar mondial, inclusiv reformarea fondurilor de hedging, şi stabilirea unor standarde contabile internaţionale. Vom reglementa agenţiile de rating pentru a evita situaţia în care se află în conflict de interese", a afirmat Brown.
Referitor la paradisurile fiscale, oficialul britanic a adăugat că timpul acestora s-a încheiat.
"Am căzut de acord că va exista un sfârşit al paradisurilor fiscale care nu cooperează cu informaţii. Modelul secretului bancar din trecut trebui să se sfârşească", a spus el.
Oficialii au stabilit şi implementarea unor colegii internaţionale de supraveghere a sistemului bancar şi introducerea de noi reguli la nivel global privind acordarea de salarii şi prime în funcţie de performanţă, a precizat Brown.
Pieţele de capital au reacţionat pozitiv la deciziile liderilor G20.
Indicii bursieri europeni au înregistrat creşteri de până la 5%, în timp ce, în Statele Unite, Nasdaq şi Dow Jones şi Standard&Poor’s au avansat cu peste 3%.
Analiştii au avertizat însă asupra pericolului producerii unei euforii.
"Finanţarea pentru FMI este peste aşteptări, iar majorarea fondurilor care vor fi disponibile pentru sprijinirea economiilor cu probleme este o veste bună. Dar problemele, în special cele din estul Europei, se menţin şi nu vor dispărea peste noapte", a declarat Nigel Rendall, analist în pieţe emergente la Royal Bank of Canada.
Brown a mai spus că "nu există soluţii rapide", dar că deciziile pot să scurteze recesiunea şi să salveze locuri de muncă.
G20 a cerut FMI să vândă aur din rezervele proprii, pentru a obţine fondurile necesare sprijinirii celor mai sărace state, a precizat Brown.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că rezultatele summitului sunt dincolo de ceea ce şi-a imaginat, iar ministrul german de Finanţe a salutat faptul că acordul statelor G20 nu include obligativitatea adoptării unor noi măsuri de stimulare economică.
Problema suplimentării cheltuielilor pentru susţinerea economiilor a creat tensiuni înaintea summitului, între autorităţile americane, care erau în favoarea măsurii, şi cele de la Paris şi Berlin, care s-au declarat împotrivă.
Prezentăm principalele elemente ale comunicatului de la finalul summitului:
- Triplarea resurselor financiare ale FMI la 750 miliarde de dolari, alocarea unor drepturi speciale de tragere de 250 miliarde de dolari, suplimentarea finanţărilor acordate de băncile de dezvoltare cu cel puţin 100 de miliarde de dolari, precum şi asigurarea unui sprijin de 250 de miliarde de dolari pentru comerţul mondial. De asemenea, liderii G20 au stabilit folosirea resurselor suplimentare obţinute din vânzarea de aur din rezervele FMI pentru finanţarea celor mai sărace state.
- Programul totalizează 1.100 de miliarde de dolari şi va susţine reluarea creditării, a creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă, la nivel mondial.
- Măsurile adoptate, care se vor ridica până la sfârşitul anului 2010 la 5.000 de miliarde de dolari, vor duce la creştere cu 4% a PIB-Ului mondial şi vor accelera tranziţia către o economie cu impact redus asupra mediului.
- Băncile centrale s-au angajat că menţină politicile expansioniste atât timp cât va fi necesar şi să folosească toate instrumentele de politică monetară, inclusiv cele neconvenţionale, compatibile cu stabilitatea preţurilor.
- Liderii G20 s-au mai angajat să conceapă strategii credibile de renunţare la măsurile necesare în prezent în vederea susţinerii sectorului financiar şi refacerea cererii la nivel mondial, pentru a reduce amploarea consolidării bugetelor, necesară pe termen lung.
- Înfiinţarea unui nou Consiliu de Stabilitate Financiară (Financial Stability Board - FSB), cu un mandat mai puternic, ca succesor al Forumului de Stabilitate Financiară (FSF), care să includă toate statele membre ale G20, membrii FSF, Spania şi Comisia Europeană.
- FSB trebuie să colaboreze cu FMI pentru a emite din timp avertismente privind riscurile macroeconomice şi financiare, precum şi acţiunile necesare pentru prevenirea lor.
- Extinderea reglementărilor şi supravegherea tuturor instituţiilor financiare de importanţă sistemică, a instrumentelor financiare şi a pieţelor. Printre instituţiile supravegheate se vor afla, pentru prima oară, fondurile de hedging.
- Adoptarea şi aplicarea principiilor stricte ale FSF asupra salariilor şi compensaţiilor, susţinerea unor scheme sustenabile de compensaţii, precum şi asupra responsabilităţii sociale a corporaţiilor.
- Adoptarea de măsuri împotriva statelor cu jurisdicţii ne-cooperante, inclusiv a paradisurilor fiscale. "Suntem pregătiţi să aplicăm sancţiuni pentru a ne proteja finanţele publice şi sistemele financiare. Notăm faptul că OCDE va publica o listă a ţărilor evaluate de Forumul Global care nu respectă standardele internaţionale privind schimbul de informaţii", se arată în comunicat.
- Supravegherea de către autorităţile de reglementare a agenţiilor de rating şi obligativitatea înregistrării acestora, pentru a asigura că respectă codul internaţional de bune practici şi pentru a evita conflictele de interese.
- Comunicatul reafirmă angajamentul asumat la Washington, conform căruia statele se vor abţine de la crearea unor noi bariere în calea investiţiilor sau a comerţului cu bunuri şi servicii, nu vor restricţiona exporturile şi nu vor lua măsuri contrare principiilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru stimularea exporturilor.
- Participanţii s-au angajat să reducă la minim impactul negativ al măsurilor bugetare naţionale de susţinere a economiilor şi sectorului financiar asupra comerţului şi investiţiilor şi să nu recurgă la protecţionismul financiar, inclusiv la măsuri care restricţionează circulaţia capitalului la nivel mondial, în special către statele în curs de dezvoltare.
Sursa: Mediafax
