Dacă comuniştii nu vor avea destule voturi pentru a desemna noul şef de stat, nu va discuta cu liderii partidelor de opoziţie, ci cu deputaţi din opoziţie "care vor fi suficient de responsabili pentru a nu admite alegeri repetate", a declarat şeful staffului comuniştilor, Mark Tkaciuk.
Tkaciuk, care din 2002 până în 2008 a fost consilier al preşedintelui Voronin şi care este considerat a fi cardinalul din umbră sau eminenţa cenuşie a acestuia, s-a arătat convins că printre colegii deputaţi din opoziţie "se vor găsi oameni destul de treji care să împărtăşească valorile stabilităţii, ale statului Republica Moldova, pe cele ale integrării europene şi care vor depăşi propriul egoism pentru ca ţara să meargă înainte".
Mark Tkaciuk a declarat, într-un interviu acordat în noaptea de duminică spre luni unui grup restrâns de jurnalişti, că deocamdată nu poate spune cu care dintre deputaţi de pe listele opoziţiei ar putea discuta comuniştii pentru susţinerea candidatului PCRM la funcţia de şef de stat.
"Dar trebuie să subliniez că faţă de situaţia din 2005, unde am avut oponenţi cu doctrine şi programe clare, cu convingeri ferme, cu ideologii serioase, care aveau 15 ani de existenţă şi erau de-o vârstă cu independenţa statului moldovenesc, acum nu avem în faţă adversari - scuzaţi - oponenţi atât de serioşi", a declarat Tkaciuk făcând aluzie la Partidul Popular Creştin-Democrat al lui Iurie Roşca.
Potrivit lui Tkaciuk, comuniştii nu vor fi afectaţi prea mult de o eventuală criză parlamentară generată de refuzul polului liberal de a vota noul preşedinte împreună cu Partidul Comuniştilor, refuz ce ar duce la dizolvarea Parlamentului şi repetarea alegerilor. "Suntem pregătiţi să facem faţă unei crize parlamentare. Mă îndoiesc că opoziţia este gata pentru o asemenea evoluţie", a declarat Tkaciuk, recunoscând că remarca are şi o doză mare de ironie.
"În plus, spre deosebire de noi, care suntem o forţă mobilizată şi disciplinată, oponenţii noştri politici nu au asemenea calităţi, spre regretul lor, motiv pentru care, dacă nu vom avea destule voturi, este puţin probabil să dicutăm cu liderii de partide", a declarat Mark Tkaciuk.
Scrutinul de duminică, e precizat lui Tkaciuk, a avut un caracter democratic şi "o doză foarte mare de imprevizibil".
"Un indicator foarte important al calităţii proceului electoral a fost faptul că opoziţia era absolut sigură de victoria sa, iar mai mulţi candidaţi la funcţia de deputaţi declarau chiar că vor deveni preşedinţi. Guvernarea, la rândul său, făcea tot ce îi stătea în putinţă pentru a nu pierde puterea, adică se îndoia şi ea de viitoarele rezultate. Şi acest lucru este este un foarte bun indicator al faptului că procesul electoral s-a desfăşurat în condiţii democratice. Este prima şi cea mai mare satifacţie pe care ne-o putem atribui noi, ca guvernare - faptul că alegerile au decurs în condiţii democratice, inclusiv în viziunea observatorilor din afară", a mai spus Mark Tkaciuk.
Întrebat cum comentează aprecierile critice formulate la adresa caracterului democratic al campaniei electorale din Republica Moldova de către observatorii locali, dar şi, în formule mai democratice de către UE şi SUA, Mark Tkaciuk a spus că, dacă e să se facă o comparaţie cu anul 2005, este important că acum aceste aprecieri sunt mai puţin critice.
Întrebat dacă comuniştii nu se tem de rămânerea la putere în condiţiile crizei care se aprofundează, Tkaciuk a spus că la mijloc e o chestiune de responsabilitate, mai mult decât de menţinere a puterii. "Am trecut prin aşa ceva în 2001, în 2002, etc", a punctat comunistul.
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a câştigat detaşat al treilea scrutin parlamentar succesiv, acumulând o majoritate confortabilă pentru desemnarea guvernului, potrivit rezultatelor oficiale parţiale comunicate după contabilizarea a 70,27% din protocoalele secţiilor de votare.
Potrivit rezultatelor preliminare, publicate de Comisia Electorală Centrală la ora 5.00, după centralizarea a 70,27% din protocoalele secţiilor de votare, Partidul Comuniştilor a acumulat 51,29% din voturile exprimate, ceea ce i-ar conferi aproximativ 60 de mandate în viitorul Parlament, compus din 101 deputaţi. Majoritatea este suficientă pentru învestirea guvernului, însă pentru alegerea noului şef de stat este nevoie de 61 de mandate.
Sursa: Adevarul
