Preşedintele moldovean Vladimir Voronin acuză miercuri România de implicare în protestele din Republica Moldova, iar ambasadorul român la Chişinău a fost declarat persona non grata, informează Reuters.
Noi proteste anti-comuniste au fost anunţate pentru miercuri la Chişinău în Piaţa Marii Adunări Naţionale, conform înţelegerii la care au ajuns participanţii la acţiunile de marţi ce s-au desfăşurat pe parcursul întregii zile, până târziu în nopte.
Preşedintele partidului de opoziţie Alianţa Moldova Noastră (AMN), Serafim Urecheanu, a declarat corespondentului AGERPRES că formaţiunea pe care o conduce va participa cu siguranţă la proteste.
În paralel, liderii celor trei partide de opoziţie din Republica Moldova - Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) - care au denunţat fraudarea de către comunişti a alegerilor legislative din 5 aprilie, ar urma să se întâlnească în cursul zilei pentru a discuta asupra acţiunilor viitoare, inclusiv continuarea protestelor, a anunţat vicepreşedintele PL, Corina Fusu. 'Evenimentele de ieri au demonstrat că este nevoie de o bună organizare şi de o persoană care să poarte responsabilitatea şi să conducă mulţimea', a declarat Fusu.
Circa 30.000 de persoane s-au adunat marţi în centrul Chişinăului pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare şi a guvernării comuniste. Protestele au căpătat amploare în jurul prânzului, când aproximativ 8.000 de tineri s-au deplasat spre Preşedinţia Republicii Moldova, scandând "Jos comuniştii!" şi "Jos Voronin!". Manifestanţii au atacat şi preluat apoi controlul asupra sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, până după miezul nopţii, când forţele de ordine au intervenit operând în total 193 de arestări în rândul protestatarilor.
Potrivit unor surse medicale şi Ministerului moldovean de Interne, circa o sută de poliţişti au fost răniţi în timpul manifestaţiilor şi mai mulţi manifestanţi au necesitat îngrijiri medicale. Informaţii apărute în cursul zilei de ieri privind decese în rândul poliţiştilor şi ale protestatarilor nu au fost confirmate oficial.
Comuniştii au acuzat deschis opoziţia de organizarea acestor acţiuni, sugerând că în spatele lor s-ar afla şi forţe din România. Opinii similare privind implicarea de 'forţe străine' în evenimentele de la Chişinău au fost exprimate de altfel de politicieni şi analişti ruşi, inclusiv de fostul preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov, care a recunoscut că există şi o nemulţumire socială acută la Chişinău.
Evenimentele de la Chişinău au determinat luări de poziţie din partea oficialilor de la Bruxelles, Bucureşti şi Moscova, în timp ce mai multe acţiuni spontane de susţinere a manifestaţiei anti-comuniste de la Chişinău au fost organizate de studenţi basarabeni în mai multe localităţi din România, la Roma, Madrid şi Bruxelles.
Ministerul Afacerilor Externe român a atras atenţia, marţi, într-un comunicat, că violenţele împotriva instituţiilor statului nu pot fi acceptate, subliniind că este foarte importantă respectarea drepturilor inalienabile de întrunire liberă şi de manifestare paşnică a cetăţenilor. Totodată, MAE a anunţat că România susţine poziţia UE exprimată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, în ce priveşte situaţia de la Chişinău, şi face apel la toate părţile să nu cedeze violenţei şi provocărilor. 'MAE precizează ferm că la fel de importante sunt respectarea principiului statului de drept, în acelaşi timp cu respectarea drepturilor omului", se arată în comunicatul MAE român.
Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) va dezbate de altfel în reuniunea sa plenară de miercuri o declaraţie cu privire la evenimentele din Moldova, deputaţii ruşi incluzând această chestiune pe ordinea de zi a şedinţei, cu o majoritate de voturi, la iniţiativa facţiunii comuniste. Potrivit ITAR-TASS, Duma urmează să îşi exprime îngrijorarea extremă în legătură cu evenimentele de la Chişinău. 'Forţele occidentale se amestecă în afacerile interne ale acestei ţări', a declarat deputatul comunist Valentin Romanov. O opinie similară a fost exprimată şi de Anatoli Lokot, potrivit căruia o serie de forţe 'încearcă să instituie în Republica Moldova un regim de orientare antirusă, cu anexarea pe viitor a republicii'.
Sursa: AGERPRES
