Interlic.md

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, le-a solicitat, joi, partenerilor din Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică solidaritate pentru contracararea derapajelor de la normele democratice şi de drept internaţional provocate de autorităţile de la Chişinău, care ar reprezenta surse de instabilitate în regiune.

"România le-a solicitat partenerilor europeni şi din NATO solidaritate privind contracararea derapajelor de la normele democratice şi de drept internaţional, care, în acest moment, creează surse de instabilitate în regiunea în care se află ţara noastră", a afirmat Cristian Diaconescu, la finalul unei întâlniri avute cu ambasadorii din statele UE şi Alianţei Nord-Atlantice, acreditaţi la Bucureşti, pe care i-a convocat la un briefing pe tema relaţiei bilaterale dintre România şi Republica Moldova.

Diaconescu a susţinut că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice, are responsabiliatea şi acţionează constant pentru asigurarea unui climat de stabilitate la frontiera estică a celor două organizaţii, dar că evenimentele din ultima vreme "arată clar că este nevoie de solidaritatea tuturor partenerilor strategici din cadrul UE şi NATO".

Şeful diplomaţiei române a menţionat că, în ultimele zile, a avut consultări cu omologii din statele UE şi NATO, precum şi cu Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate comună, Javier Solana, şi că un rezultat al acestor discuţii şi eventuale soluţii pentru depăşirea situaţiei vor putea fi obţinute în următoarele zile.

Cristian Diaconescu a calificat drept "arbitrare şi discriminatorii" măsurile autorităţilor moldovene la adresa cetăţenilor români.

"În primul rând, stabilirea, fără niciun fel de fundament juridic, a criteriului cetăţeniei române ca obligativitate a introducerii vizelor este o măsură discriminatorie deoarece, potrivit acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, iar, în orice caz, nu pe criteriul naţionalităţii sau cetăţeniei", a arătat Diaconescu.

În al doilea rând, a spus şeful diplomaţiei române, s-au încălcat prevederile acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea vizelor şi readmisia care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri, adică de introducerea vizelor. Până la ora actuală, însă, notificarea nu a fost făcută.

"Anunţul oficial la MAE român (privind introducerea vizelor - n.r.) a fost făcut ca rezultat al unei comunicări pe care am primit-o pe 8 aprilie, la ora 21,00, iar măsura a intrat în vigoare de la miezul nopţii. Considerăm că este o acţiune nesăbuită care arată distanţa imensă dintre declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi disponibilitatea reală de a acţiona în spirit european", a spus Cristian Diaconescu, anunţând că a sesizat deja Comisia Europeană în legătură cu aceste aspecte.

În context, MAE le-a recomandat cetăţenilor români, având în vedere evoluţiile din R. Moldova, să evite deplasările în această ţară.

Ministrul Diaconescu a declarat că MAE a anunţat că România a sesizat reprezentantul OSCE pentru libertate în mass-media şi a solicitat investigarea actelor de încălcare a libertăţii de expresie în care au fost implicaţi jurnalişti români aflaţi în Republica Moldova.

În ultimele zile, mai mulţi jurnalişti români şi străini (de la agenţiile France Presse, Associated Press, EPA şi Reuters) au reclamat că nu le este permis accesul în R. Moldova. Ei au fost întorşi din drum la diferite puncte de trecere a frontierei, sub diverse pretexte administrative.

Cristian Diaconescu a subliniat că România va promova în continuare apropierea R. Moldova de UE, considerând că acest demers rămâne "cea mai bună variantă pentru cetăţenii acestei ţări şi pentru consecvenţa politicii externe româneşti din ultimii ani".

La nivel european, miniştrii de externe din Cehia, Franţa şi Suedia (aşa-numita Troică a UE - grup format din ţara care deţine în actualul semestru preşedinţia Uniunii, cea care a asigurat anterior acest mandat şi cea care îl va deţine de la 1 iulie) au cerut, joi, autorităţilor de la Chişinău, într-un comunicat comun, să reia relaţiile normale cu România.

Şefii diplomaţiilor din cele trei ţări au reluat mesajul de preocupare faţă de situaţia din R.Moldova, transmis cu o zi în urmă de preşedinţia cehă a UE, şi s-au declarat dispuşi să conlucreze cu această ţară, în acord cu valorile şi principiile europene.

Pentru UE - arată documentul citat - este esenţial (ca R.Moldova) să se bucure de bune relaţii cu vecinii săi. "Înţelegând complexitatea relaţiilor moldo-române, cerem guvernului Moldovei să reia relaţiile normale cu România. Solicităm autorităţilor moldovene să respecte toate libertăţile constituţionale şi tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere de la orice violenţe", se mai afirmă în comunicat.

Preşedinţia cehă a UE s-a declarat, miercuri seara, profund preocupată de evoluţiile din R.Moldova după alegerile parlamentare din 5 aprilie şi a cerut guvernului, opoziţiei şi populaţiei din această ţară să dea dovadă de reţinere de la orice acţiune care poate duce la creşterea tensiunilor.

Tensiunile dintre România şi Republica Moldova s-au amplificat după izbucnirea protestelor la Chişinău, faţă de rezultatul alegerilor parlamentare din ţara vecină, care i-a dat învingători pe comunişti. Preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat că la originea tulburărilor de la Chişinău se află anumite forţe din România.

În acest context, ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost declarat persona non grata şi a revenit în România în cursul zilei de joi. Persona non grata a fost declarat şi ministrul consilier al Ambasadei României la Chişinău, Gabriel Gaborean. AGERPRES