Cea mai mare parte a manifestanţilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău se retrăseseră miercuri seară în jurul orei 23.00, gest oarecum neaşteptat după violenţele din ajun, dar la capătul unei zile tensionate pe plan politic, ce a marcat o nouă încordare a relaţiilor româno-moldovene.
Circa 1.500 de persoane, preponderent tineri, au manifestat paşnic în centrul Chişinăului începând de dimineaţă. În ciuda unor încercări de a provoca forţele de ordine şi de a forţa intrarea în Guvern - iniţiativă a unui grup restrâns de manifestanţi mai "agitaţi" - atmosfera a fost într-un contrast evident cu cea de marţi, când violenţele au izbucnit la scurt timp după ce tinerii se adunaseră, cu zecile de mii, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Violenţe s-au înregistrat şi miercuri, dar de altă natură - au trecut în planul limbajului politic. Preşedintele Vladimir Voronin a acuzat miercuri România că se află în spatele acţiunilor ce au dus, marţi, la devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. "România este implicată în tot ceea ce se petrece la noi", a afirmat Voronin, fără menajamente, exprimându-se în faţa membrilor guvernului şi ai "societăţii civile", în prezenţa unor ziarişti atent selecţionaţi.
Drept urmare, ambasadorul Filip Teodorescu şi ministrul-consilier al Ambasadei Ioan Gaborean au fost declaraţi personae non gratae şi li s-a dat un ultimatum de 24 de ore pentru a părăsi ţara. Chişinăul îşi chemase încă de marţi ambasadorul în ţară, pentru "consultări". Bucureştiul nu a pierdut timpul şi imediat a început procedura de acreditare a unui nou ambasador, în persoana lui Mihnea Constantinescu, un diplomat cu multă experienţă politică. Audiat deja miercuri seara de parlamentari, el a obţinut în unanimitate avizul comisiilor reunite de politică externă ale Parlamentului.
În plus, începând de miercuri de la miezul nopţii, românii care vor să meargă în R. Moldova vor trebui să-şi procure mai întâi o viză de la Ambasada moldoveană. În caz că vor avea viză, vor trebui să se asigure că pot ajunge în Republica Moldova - trenurile "prieteniei" între Bucureşti şi Chişinău sunt suspendate, oficial din motive tehnice, la vamă ba se strică vreun computer, ba un poliţist de frontieră e prea zelos. Miercuri dimineaţă graniţa cu Moldova a fost practic închisă timp mai multe ore invocându-se diverse motive.
Bucureştiul a respins acuzele venite de la Chişinău, denunţând "o provocare la adresa statului român" şi calificând drept "aberante" măsurile luate împotriva Romîniei.
Fără a pierde prea mult timpul, Parchetul a fost atent la acuzele lui Voronin şi a anunţat miercuri seara că deschide o anchetă pentru tentativă de lovitură de stat şi uzurpare a puterii. În cursul anchetei, Parchetul va stabili persoanele implicate în aceste crime, care riscă până la 25 de ani închisoare, a precizat procurorul general Valeri Gorbulia. Potrivit Ministerului de Interne, aproape 200 de persoane au fost reţinute pentru implicare în violenţe. Printre aceste persoane se numără şi jurnalista Natalia Morar, devenită cunoscută după ce Rusia i-a interzis intrarea pe teritoriul său, în 2008, deranjată fiind de tonul critic al articolelor publicate de ea în presa de la Moscova. Natalia Morar şi fraţii Brega - un alt duet celebru în rândul militanţilor anticomunişti de la Chişinău - au fost iniţiatorii a ceea ce un expert numea "revoluţia Tweeter", reuşind să mobilizeze prin internet şi SMS-uri un număr impresionant de tineri, luni seară.
Alături de România, arătate cu degetul prezidenţial pentru tulburarea ordinii publice şi instigarea la violenţe au fost partidele de opoziţie. Contraatacând, ele au spus că provocările sunt opera puterii în faţa căreia vor face front comun şi au ţinut să se delimiteze de acţiunile violente.
O altă surpriză a serii de miercuri a fost anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor. Ele au arătat că PCRM-ul a pierdut, la diferenţă de un singur loc, majoritatea absolută de 61 de mandate din cele 101 ale Parlamentului, care se prefigura iniţial şi care le-ar fi permis să-l impună pe candidatul prezidenţial pe care îl doresc. În R. Moldova, Parlamentul îl alege pe şeful statului cu minim 61 de voturi şi, de fapt, suspansul alegerilor din 5 aprilie s-a învârtit în jurul acestei majorităţi. Voronin, aflat de opt ani la conducerea statului, nu mai are dreptul de a candida la propria succesiune.
Sursa: NewsIn
