UE nu a trimis încă invitaţiile oficiale pentru Summitul de la Praga pentru preşedinţii Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei
Franţa şi Germania nu susţin cu drag Parteneriatul Estic din pricina bunelor relaţii cu Rusia
Violenţele de la Chişinău şi manifestaţiile împotriva preşedintelui de la Tbilisi, venite în contextul instabilităţii politice de la Kiev şi al neîncrederii europenilor în preşedintele de la Minsk, considerat „ultimul dictator din Europa", aruncă în aer Parteneriatul Estic - ultima iniţiativă a UE de a-şi apropia şase republici fost-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Într-un summit programat pentru 7 mai, la Praga, 27 de şefi de stat şi de guvern din ţările UE ar trebui să se afle faţă în faţă cu omologii lor de dincolo de frontierele Uniunii, cărora să le propună un plan în valoare de 600 milioane euro. Deşi nu se pune problema unui „nou val de extindere", cele şase ţări se vor bucura de acorduri comerciale preferenţiale, fonduri pentru întărirea capacităţii administrative şi colaborări în domeniul energetic. Mai mult, cetăţenii celor şase state ar beneficia, gradual, de acces pe piaţa muncii din UE şi de simplificarea regimului vizelor până la eliminarea acestora. Oferta de asistenţă suplimentară inclusă în pact - pe lângă cea deja acordată, pentru 2007-2010, de pildă: Moldova (209,7) şi Ucraina (494 milioane) - nu a lăsat indiferentă Moscova. „Ce este Parteneriatul Estic? O sferă de influenţă (a UE - n.r.) care să includă şi Belarus?", a întrebat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. El a acuzat UE că şantajează Belarusul. În schimbul nerecunoaşterii de către Minsk a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, Lukaşenko ar urma să fie invitat la Praga.
Lideri „autoritari", la masă cu mai marii UE
Cu 20 de zile înaintea Summitului de la Praga, planurile UE riscă să se năruie, căci nici măcar invitaţiile oficiale nu au fost trimise către cei şase şefi de stat! Oficialii UE nu sunt încă de acord dacă invitaţiile ar trebui trimise nominal sau formulate general, pe adresa statului. Alte voci de la Bruxelles avertizează că, odată invitat la summit, „nefrecventabilul" Lukaşenko ar putea să-şi audă unele critici care să nu-i pice bine. UE a criticat mereu reprimarea manifestaţiilor opoziţiei de la Minsk, din martie 2006, survenite unor acuzaţii că Lukaşenko (la putere din 1994) a fraudat alegerile pentru a mai câştiga un mandat. În aceeaşi situaţie se află acum şi Vladimir Voronin. Oficial, nicio instituţie a UE nu a condamnat represiunile de după alegeri, însă - odată cu cererea unei anchete internaţionale de către Traian Băsescu - ar putea urma şi o condamnare, după invitaţiile la „reţinere de la violenţe" adresate de câteva zile. În acest sens, România, ca stat membru UE, ar putea să nu fie de acord cu invitarea preşedintelui Voronin la summit.
Liderii „democratici", lipsiţi de legitimitate
La Tbilisi, eroul „Revoluţiei Tranda-firilor", preşedintele Mihail Saakaşvili, este contestat de tineri, care şi-au aşezat corturi chiar în faţa reşedinţei sale. Conform Euronews, numărul manifestanţilor a scăzut de la 60.000, săptămâna trecută, la circa 16.000, însă cererile de demisie nu contenesc.
De la reprimarea cu gloanţe de cauciuc a manifestaţiilor opoziţiei (2007), trecând prin declanşarea şi pierderea războiului cu Rusia (2008), popularitatea lui Saakaşvili este în continuă scădere. În ciuda celor 120,4 milioane primite de la UE până în 2010, plus 500 milioane pentru reconstrucţia de după conflictul cu Rusia, Georgia are o economie subdezvoltată şi este afectată de sărăcie şi corupţie. La fel de dureroasă este situaţia economică a Ucrainei, afectată din cauza lipsei de reforme şi a recesiunii. Corupţia şi veşnicele dispute dintre Parlament, Guvern şi preşedintele Viktor Iuşcenko au făcut ca popularitatea lui să se prăbuşească. Eroul „Revoluţiei Oranj" se mai bucură de încrederea a 2,4-3% dintre concetăţeni, după ce tot ceea ce a adus „revoluţia" au fost trei scrutine parlamentare între 2004 şi 2007, plus două „conflicte ale gazului" cu Rusia (2006 şi 2009).
Sursa: Gandul
