Potrivit unui clişeu „topografic", ţările din sud-estul Europei s-ar situa între Orient şi Occident. Este şi cazul Republicii Moldova, „zdrobită"între cele două repere cardinale şi existenţiale, scrie DER SPIEGEL.
Titlul articolului publicat în hebdomadarul politic german atribuie fostei republici sovietice şi prea puţin măgulitorul atribut „Azilul de săraci al Europei". Recentele alegeri urmate de puternice mişcări protestatare au catapultat zile la rînd Republica Moldova în prim-planul actualităţii româneşti, nu neapărat şi în cel al mass media europene. DER SPIEGEL readuce în atenţia opiniei publice occidentale trista soartă a unei ţări al cărei tineret flutura în zilele răzmeriţei drapelul Uniunii Europene în faţa Parlamentului din Chişinău. Pe cînd România intenţionează să ofere în masă paşapoarte cetăţenilor moldoveni de etnie română, Rusia face curte provinciei separatiste Transnistria, menţionează autorul.
Riscînd să fie zdrobită ca între două pietre de moară de amintitele strategii, Republica Moldova rămîne „o patrie din eprubetă" doar pentru comuniştii de la Chişinău care, prin manipularea mass-media autohtonă şi prin foarte probabile masive fraude electorale, şi-au asigurat majoritatea absolută în Parlament.
Deşi continuă să fluture drapelul roşu, comuniştii aflaţi la putere au aruncat demult peste bord bagajul ideologiei stîngii, după ale cărei valori „materiale" vîrstnicii locuitori ai republicii suspină încă. Cu un clan corupt în jurul preşedintelui Voronin, care aduce mai degrabă a „bulibaşă decît a lider sindicalist", comunismul moldav nu mai are în comun cu defunctul socialism sovietic decît „mascarada", scrie autorul articolului. Voronin şi clanul său nu mai sunt întru totul nici pe placul comuniştilor de la Chişinău, între ale căror rînduri s-a ivit discordia. Iar opoziţia politică a ţării este favorabilă României, primarul Chişinăului şi-a făcut studiile superioare la Bucureşti.
Articolul focalizează şi poziţia României dar şi istoria contorsionată a formaţiunii statale de dincolo de Prut, care este de fapt un „produs artificial", creat de Stalin în urma Pactului cu Hitler. Destrămarea Uniunii Sovietice agravează temerile locuitorilor Transnistriei, majoritar ucraineni şi ruşi, de a fi românizaţi, accentuînd impulsul populaţiei rusofone de a da înapoi roata istoriei, totul culminînd cu un război civil în 1992 şi cu proclamarea unilaterală a Republicii Transnistria, nerecunoscută internaţional dar sprijinită economic şi financiar, consolidată militar, alimentată cu gaz de către Rusia.
Deşi Moscova nu a recunoscut independenţa acesteia, cercurile conservatoare ale Kremlinului îşi intensifică influenţa asupra Transnistriei şi a Republicii Moldova, mai ales pentru a împiedica alunecarea acesteia din urmă spre NATO.
Pentru o reunificare a Republicii Moldova cu România deocamdată nici Moscova şi nici Uniunea Europeană nu sunt pregătite. Dacă într-o bună zi "România Mare" va deveni realitate, Europa va trebui să se obişnuiască cu existenţa unui mic stat datînd de 19 ani care se numeşte Transnistria, conchide ziaristul Uwe Klussmann, corespondentul revistei DER SPIEGEL la Moscova.
Sursa: Deutsche Welle
