Cei 20 de deputaţi din partidele de opoziţie care au intrat în noul parlament din R. Moldova şi care deţin şi cetăţenia română au decis să se conformeze deciziei Comisiei Electorale Centrale şi să renunţe la cetăţenia română, un proces ce ar putea dura şase luni, potrivit legislaţiei române.
Deputata din partea Partidului Liberal Corina Fusu a declarat marţi pentru NewsIn că deputaţii din cele trei partide de opoziţie care au trecut pragul electoral - Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Alianţa Moldova Noastră - au decis de comun acord să se conformeze cerinţei Comisiei Electorale Centrale şi să depună cereri de renunţare la cetăţenia română, pentru a putea intra în posesia mandatelor lor. Parlamentul moldovean a iniţiat anul trecut o lege prin care funcţionarii publici vor fi verificaţi de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), urmând să îşi declare, pe lângă starea civilă, afilierea politică şi venituri, cetăţenia pe care o au membrii familiei, inclusiv părinţii. Persoanele cu acces la secretul de stat, adică inclusiv deputaţii, trebuie să aibă numai cetăţenie moldoveană, potrivit noii legi.
"Totuşi, în cazul în care Marea Cameră a CEDO va menţine valabilitatea deciziei CEDO din 18 noiembrie 2008 în cauza Tănase şi Chirtoacă contra Republicii Moldova şi astfel Guvernul de la Chişinău va fi obligat să anuleze interdicţiile impuse de legea moldovenească la ocuparea de funcţii publice pentru deţinătorii mai multor cetăţenii, ne rezervăm dreptul de a renunţa la procedura de renunţare la cetăţenia română", a declarat Corina Fusu.
La 18 noiembrie 2008, CEDO a dat câştig de cauză contestaţiei depuse de vicepreşedintele PLDM, Alexandru Tănase, şi vicepreşedintele PL, Dorin Chirtoacă, şi a calificat ca fiind discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice în Republica Moldova. Mai mulţi oficiali europeni au insistat că autorităţile moldovene trebuie să se conformeze acestei decizii.
Guvernul de la Chişinău a contestat în Marea Cameră a Curţii această decizie. Marea Cameră a acceptat spre examinare vineri, 10 aprilie, recursul Guvernului Moldovei în dosarul dublei cetăţenii. Audierile în Marea Cameră a CEDO pe marginea acestui caz au fost fixate pentru 16 septembrie 2009.
Potrivit dispoziţiilor art.26 din Lg. nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare "pentru motive temeinice se poate aproba renunţarea la cetăţenia română persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală; b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţară, sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor; c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea că va dobândi o altă cetăţenie".
Cererea de renunţare la cetăţenia română, însoţită de actele doveditoare, se depune la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Cetăţenie sau la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.
Ministrul Justiţiei dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renunţare la cetăţenia română, apreciind asupra raportului Comisiei pentru Cetăţenie prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 26 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română.
Dovada aprobării cererii de renunţare la cetăţenia române pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se face cu adeverinţa eliberată de şeful misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României. În momentul eliberarii adeverinţei se retrage paşaportul românesc şi cartea de identitate.
Durata maximă a procedurilor de acest fel este de şase luni.
Pierderea cetăţeniei prin aprobarea cererii de renunţare nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului sau a copiilor minori. Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinţi obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar copilul minor se află cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ţara, minorul pierde cetăţenia română odată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima din aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara după ce ambii părinţi au pierdut cetăţenia română, pierde cetăţenia română la data plecării sale din ţară. Copilul minor, încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţă la cetăţenie, pierde cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia acordului celuilalt părinte, cetăţean român. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul.
CEC a stabilit că deputaţii care deţin cetăţenia altui stat sau au depus documentele pentru obţinerea cetăţeniei altui stat şi trebuie, până în data de 21 aprilie curent, să confirme documentar renunţarea sau iniţierea procedurii de renunţare la cetăţenia altui stat ori retragerea cererii privind obţinerea cetăţeniei altui stat.
Lista deputaţilor aleşi, care deţin cetăţenia română
1. Garizan Oleg Bulgaria PCRM
2. Chirtoacă Dorin România PL
3. Fusu Corina România PL
4. Arhire Anatolie România PL
5. Brega Gheorghii România PL
6. Guţu Ana România PL
7. Hadîrcă Ion România PL
8. Nemerenco Valeriu România PL
9. Lupu Ion România PL
10. Moldovanu Mihail România PL
11. Tănase Alexandru România PLDM
12. Vieru Călin România PLDM
13. Hotineanu Vladimir România PLDM
14. Şleahtiţchi Mihail România PLDM
15. Agache Angel România PLDM
16. Cimpoi Mihai România AMN
17. Balan Vasile România AMN
18. Colesnic Iurie România AMN
19. Bujor Leonid România AMN
20. Chepteni Valentin România AMN
21. Platon Veaceslav Federaţia Rusă,România AMN
