Presa internaţională abordează tot mai analitic evenimentele din R. Moldova şi scrie că, de fapt., revoluţia Twitter de la Chişinău nu a fost decât o manipulare, cerând vehement Moscovei, care nu a adus decât nefericire statelor dependente de ea, să lase moldovenii în pace.
The Washington Post (WP) constată că "dintre toate locurile de pe pământ, Republica Moldova pare să fi fost ţara unde s-a iscat 'Revoluţia Twitter' ", dar argumentează că lucrurile nu stau chiar aşa în realitate.
"Într-una dintre cele mai sărace ţări din UE, un loc care figurează adesea în sondaje drept cea mai pesimistă ţară, un grup de tineri entuziaşti ar fi folosit Twitter, SMS-urile şi Facebook pentru a organiza o demonstraţie în favoarea democraţiei şi împotriva presupusei fraudări a alegerilor. Noua tehnologie s-a confruntat cu vechea autocraţie, rezultând un subiect ca făcut pentru primele pagini ale ziarelor. Pe de o parte era preşedintele comunist, Vladimir Voronin, un om care nu numai că este fost general al poliţiei secrete sovietice, dar şi - ce conincidenţă incredibilă! - tatăl celui mai bogat om din ţară. De cealaltă parte era forţa modernităţii, a tinereţii şi a reţelelor de socializare. Tinerii democraţi se aşteptau la în jur de 1.000 de demonstranţi, dar graţie tehnologiei au apărut mai mult de 10.000", scrie cotidianul american.
"Parcă suna prea bine ca să fie adevărat şi aşa a şi fost. Încetul cu încetul devine tot mai clar că nici măcar nu a fost vorba despre o revoluţie Twitter, iar singurul motiv nu este că ar fi numai o mână de oameni înregistraţi pe Twitter din acea ţară. Cel mai solid punct, potrivit observatorilor de acolo, este că demonstraţia de proporţii (10.000 până la 15.000 de oameni sunt mulţi pentru apatica R. Moldova) nu a fost produsul spontan al avansului tehnologic. În plus, se pare că nu ar fi fost un accident faptul că demonstranţii au devenit violenţi, au dat foc clădirilor oficiale şi au arborat steagul României pe clădirea Parlamentului", subliniază WP.
"Nu vreau să exagerez şi nici nu vreau să mă alătur celor care, de fiecare dată când se întâmplă ceva într-un stat fost sovietic, văd o teorie a conspiraţiei. Demonstraţiile nu au fost organizate suficient de bine pentru a se califica drept conspiraţie, dar nici nu a existat impresia că cei prezenţi erau mase organizate spontan încercând să construiască un viitor mai bun. Opoziţia moldoveană nu e suficient de bine organizată şi nici suficient de populară pentru a inspira o astfel de mişcare, cu sau fără Twitter. Mai exact, unii dintre demonstranţii cei mai violenţi au fost imediat identificaţi de observatorii occidentali şi de politicieni locali, drept membri ai serviciilor de securitate moldovene. Unul dintre observatori ne-a spus că escaladarea clădirii Parlamentului ar fi fost dificilă până şi cu ustensile şi instrumente, ca să nu mai vorbim despre arborarea steagului", atrage atenţia ziarul.
Trebuie reţinut şi de ce contează atât de mult steagul României, punctează Washington Post. "R. Moldova a fost creată în 1940 când Stalin, în acord cu prevederile pactului său cu Hitler, a ocupat provincia română Basarabia, a proclamat-o drept republică sovietică şi, printr-un gest profund imperial, a înlocuit alfabetul latin cu cel chirilic. În prezent, paranoia moldoveană privind ambiţiile româneşti în regiune ar avea oarecare relevanţă în realitate. Unii politicieni moldoveni din opoziţie susţin reunificarea cu România. La fel şi unii politicieni români", se mai arată în articol.
"În ceea ce priveşte guvernul român, acesta nu susţine nimic mai radical decât legături mai strânse între R. Moldova şi Europa. Dar liderii comunişti de la Chişinău nu vor legături mai strânse nici cu România şi nici cu Europa, în mare parte din cauza prietenilor lor ruşi. Nu în mod suprinzător, R. Moldova a acuzat România de revanşism, a expulzat ambasadorul român şi i-a arestat pe agitatorii care au orchestrat lovitura de stat românească, bătându-i în mod brutal pe unii dintre ei. Stoicul trimis special al UE în R. Moldova a încercat să calmeze pe toată lumea şi a înregistrat un oarecare succes. Dar influenţa sa are limite: la un moment dat, Voronin le-ar fi spus unor diplomaţi că lui nu îi pasă de Europa şi că 'are prieteni în altă parte' ", mai scrie publicaţia.
Cu alte cuvinte, constată WP, ceea ce am văzut pe YouTube nu a fost un nou tip de revoluţie Twitter, ci, mai degrabă, un nou tip de revoluţie manipulată, departe de a fi o Revoluţie Portocalie sau o Revoluţie a Trandafirilor. "Bineînţeles că au existat circumstanţe speciale. Este relativ uşor ca în cea mai nefericită ţară de pe pământ să enervezi oamenii şi să îi determini să incendieze clădiri oficiale. Totuşi, aş prezice că acesta este semnul că vor veni şi alte 'revoluţii' de acest tip. Un scenariu ca acesta este prea bun ca să se risipească numai în R. Moldova", încheie autorul articolului din Washington Post.
Forbes: "Dragi ruşi, nimeni nu încearcă să vă distrugă"
Prestigioasa revistă Forbes i se adresează vehement Rusiei, într-un articol denumit "Moscova, lasă Republica Moldova în pace". "De data aceasta este vorba despre R. Moldova. De fiecare dată când fostele state vasale ale Moscovei gem de instabilitate, argumentul 'echivalenţei morale' de pe vremea Războiului Rece primeşte un nou avânt. Rusia a invadat Georgia? Păi nu au invadat şi SUA Irakul? Rusia trimite nave de război în Cuba? Asta se întâmplă pentru că SUA împinge graniţele NATO până în Polonia şi Georgia. Sateliţii moscoviţi precum Abhazia şi Belarus sunt găuri negre ale corupţiei? Uitaţi-vă la Mexic şi la traficanţii de droguri. Şi democraţia? Nici nu încercaţi să mergeţi până acolo - amintiţi-vă prima victorie a lui George Bush", comentează publicaţia.
"Iar acum R. Moldova, o entitate închisă între România şi Ucraina, a devenit din nou un pion în mâna Rusiei. Ruşii au tot plimbat acest teritoriu în stânga şi în dreapta încă de când a fost cucerit în 1812 de către ţari. Un timp a fost numit Basarabia, iar apoi a devenit republică sovietică. Bucăţi din teritoriu au fost date şi luate României şi Ucrainei. Atunci când URSS s-a destrămat, Rusia a pierdut controlul şi contactul geografic direct din cauza teritoriului Ucrainei care a devenit la fel de enervant de independentă. Aşa că ruşii au destabilizat R. Moldova incitând separatiştii să despartă regiunea Transnistrirei - o politică identică celei aplicate de Moscova regiunilor georgiene ale Abhaziei şi Osetiei de Sud, dar şi în alţi foşti sateliţi. Mesajul Moscovei? Dacă vă îndepărtaţi de noi, noi vă fărâmiţăm ţara", subliniază Forbes.
Revista ia în calcul, din grija pentru obiectivitate, şi că rezultatul alegerilor din 5 aprilie pare să fie legitim. "Poate că moldovenii pur şi simplu nu se pot sătura de comunism şi de vechiul legământ cu Rusia. Să nu uităm că ei sunt cei care în 2001 au ales de bună voie Partidul Comuniştilor la putere - prima entitate post-sovietică care a făcut asta în mod voluntar. Sau poate nu? Nimeni nu prea ştie ce s-a întâmplat acolo în timpul alegerilor anterioare, pentru că nimeni nu se uita cu atâta atenţie. Dar faptul că rezultatul ar trebui să fie cel puţin aproape de un sentiment favorabil comuniştilor arată că în R. Moldova, Ucraina şi Georgia şi în alte părţi ale sferei postsovietice, persistă o nostalgie faţă de sistemul sovietic, faţă de stabilitatea sa dubioasă şi faţă de certitudinile pe care le oferea", se arată în articol.
Momentan, scrie Forbes, principiul bipolarităţii a revenit în atenţie. Georgia tocmai a depăşit o perioadă de proteste împotriva preşedintelui proamerican Mihail Saakaşvili. Dar în timp ce georgienii arată, destul de îndreptăţit, către Moscova ca fiind cea care s-a implicat în proteste, preşedintele comunist al R. Moldova învinovăţeşte România pentru neliniştile postelectorale. "România?, vă întrebaţi. Cum ar putea România să dispună de o asemenea influenţă pentru a destabiliza un stat străin? De când a aderat la UE în ianuarie 2007, a devenit un agent al universului antimoscovit", argumentează Forbes în favoarea ideii că România nu poate fi implicată în evenimentele din R. Moldova.
În scopul unui exerciţiu argumentativ, Forbes propune discutarea tezei potrivit căreia acţiunile Moscovei pe plan extern nu ar fi cu nimic mai bune sau mai rele decât cele ale Americii. "Atunci, de ce să nu te apropii mai mult de Rusia? Georgia are peste un milion de emigranţi care lucrează în zone ruseşti, iar numărul moldovenilor care fac la fel este tot atât de mare. Cu toţii vorbesc limba rusă. Atunci care e problema? Ar putea să pară o întrebare retorică absurdă şi goală de orice conţinut. În era postsovietică, însă, trebuie să înţelegem că Occidentul a crezut în mod arogant şi eronat că a câştigat disputa ideologică pentru totdeauna şi că nu mai este nevoie să convingă pe nimeni de valorile sale. Această prezumţie a existat şi în lumea islamică şi a fost cea prin care ne-am învins cu propriile arme, permiţând unor naţionalişti seculari arabi să ne înfrângă din punct de vedere ideologic", continuă articolul.
"În Irak, a durat doi ani până să existe o instituţie mediatică eficientă proamericană, Al Hurrah, şi a mai durat încă un an până când oamenii au început să mai şi urmărească acest post. În aria postsovietică, am încetat să contracarăm în mod activ ideologiile promoscovite, demontând fiecare argument punct cu punct, aşa cum se întâmpla cu fiecare ocazie în timpul Războiului Rece", scrie Forbes. "Aşa că de ce să aleagă cineva să fie de partea noastră? În acest punct, haideţi să ne gândim la biata populaţie moldoveană şi la alţii ca ei, care se străduiesc să gândească limpede după secole de intrigi ruseşti. Trebuie spus clar şi cu voce tare şi tot repetat astfel încât să devină o mantră uşor de comunicat: a adus vreodată Moscova fericire în vreun stat din sfera sa?", se întrebă retoric comentatorul articolului din Forbes.
"Dragi rusnaci, voi care aţi dat lumii atât de multe pentru acceptarea condiţiei umane - Cehov şi Bulgakov, Puşkin, Rahmaninov şi multe altele - este timpul să renunţaţi la Imperiu. Uitaţi de ameninţarea SUA, uitaţi de NATO, UE şi de ideea de bipolaritate - toate aceste scuze pentru a comite barbarisme. Nimeni nu urmăreşte să vă distrugă. Ca forţă strategică şi politică nu aţi adus decât nefericire. Lasaţi-i pe moldoveni în pace!", se încheie articolul din Forbes.
The Weekly Standard: R. Moldova - semnal pentru ofensiva rusească în regiune
Revista The Weekly Standard se întreabă "De ce tocmai R. Moldova?" şi arată că recentele acţiuni ale comuniştilor ar putea fi un semnal pentru izbucnirea unor conflicte mai ample în Europa de Est. "Chiar dacă din SUA, situaţia din micul stat eşuat al Moldovei pare irelevantă, din perspectiva Kosovo şi a altor ţări din regiune, evenimentele din R. Moldova par a fi un avertisment serios pentru viitoare crize", subliniază articolul.
Publicaţia este de părere că după 1991, moldovenii au răspuns persistenţei ruseşti prin măsuri minore, dar semnificative, arătând că minţile şi inimile lor sunt orientate către Vest, dar că România a arătat puţină înclinaţie faţă de vecinul său. "Au adoptat un steag care este aproape identic cu cel al României şi au abandonat alfabetul chirilic. Dar R. Moldova pare a fi predestinată să sufere de izolare şi nefericire. Neopunându-se propagandei ruseşti, România a făcut foarte puţine pentru rudele sale etnice, susţinând că două state vorbitoare de română în ONU sunt mai bune decât unul singur. R. Moldova a devenit cunoscută drept un exportator de femei către bordelurile din Europa", scrie săptămânalul.
Alegerea reînnoită a unui guvern preponderent comunist a stimulat divergenţele între tinerii moldoveni, care nu au cunoscut crunta realitatea a regimului slavic, mai scrie publicaţia. Dar o dată în plus, în Europa de Est paradigma istorică este cea care determină realitatea. "Aparent pentru a sfida 'flirtul' dintre Moscova şi administraţia Obama, Putin şi gaşca lui sunt axaţi pe a deţine un control mai ferm asupra fostelor lor posesiuni. Un regim comunist în R. Moldova este doar un pas, potrivit unor critici ai intenţiilor lor Putin, spre un mult aşteptat asalt asupra Ucrainei independente. Probabil că nu a fost o coincidenţă nici că protestele din Moldova se întâmplau în acelaşi timp în care Moscova anunţa că Cecenia a fost pacificată. Cecenia se află la graniţa cu Georgia şi mulţi observatori consideră că Putin pregăteşte un alt atac asupra acestei ţări anul acesta, trecând probabil prin Cecenia", se arată în articol.
"Între timp, în Kosovo, a cărui independenţă a fost folosită ca argument pentru susţinerea oferită de Rusia Osetiei de Sud şi Abhaziei - agresiunea sârbilor împotriva noii republici continuă. În această lună vor fi comemoraţi 10 ani de la bombardamentele NATO asupra Serbiei, punând capăt terorii Belgradului împotriva a milioane de kosovari albanezi. Între timp Muntenegru, care trâmbiţa că este mai sârb decât Serbia, şi Macedonia, care are, de asemenea, o majoritate slavă, au recunoscut Kosovo, iar Serbia rămâne blocată în fantezia sa de a-şi recupera teritoriul şi refuză să recunoască independenţa Kosovo. Sfidând autorităţile kosovare, preşedintele sârb Boris Tadici a trecut graniţa în Kosovo, la 17 aprilie, susţinând că a dorit să facă un pelerinaj la mănăstirea sârbă Decan. Între timp, Serbia îşi prezenta petiţia împotriva libertăţii Kosovo în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga", continuă articolul.
Aflate în prima linie a opoziţiei împotriva reînnoitei agresiuni ruseşti, Polonia, Ucraina, Georgia şi Kosovo sunt jucători-cheie, având o populaţie care-l dispreţuieşte pe Putin şi care este pregătită să lupte pentru libertăţile pe care le-a câştigat în ultimii 20 de ani.
"Merită R. Moldova angajamentul americanilor?", se întrebă publicaţia, iar răspunsul intervine ferm: "Probabil că nu". "Dar probabilitatea ca preşedintele Obama să abandoneze ideea de a plasa un scut antirachetă în Polonia şi Cehia ar transmite cel mai prost mesaj cu putinţă către Moscova. Expansionismul rusesc a revenit la viaţă, în ciuda problemelor cauzate de criza economică globală. Nu mai poate fi ameliorat prin diplomaţie, la fel cum aceasta nu poate fi folosită nici în cazul Iranului sau a altor inamici islamici ai democraţiei", atrage atenţia articolul.
"Să sperăm că viitorii istorici nu vor privi înapoi spre evenimentele din R. Moldova ca să constate că nepăsarea legată de asemenea probleme izolate a dus la evoluţii mai grave. În cazul R. Moldova, ar trebui să ştim ce au pregătit conspiratorii lui Putin, inclusiv cei din Serbia, şi să ne aşteptăm la reacţii pe măsura acestei aventuri brutale", conchide publicaţia.
