Interlic.md

Comisia Electorală Centrală a aprobat marţi, 21 aprilie, raportul cu privire la rezultatele renumărării voturilor din 5 aprilie. Totodată, membrii CEC Nicolae Gârbu, Mihai Buşuleac şi Vasile Gafton au formulat o opinie separată faţă de rezultatele renumărării voturilor la 15 aprilie, declarând că au depistat încălcări grave în timpul verificării proceselor verbale, care pot fi calificate drept fraude.

Ei au propus ca CEC să ceară Curţii Constituţionale timp suplimentar pentru verificarea tuturor proceselor verbale, iar Procuraturii Generale – să pornească o anchetă cu privire la aceste încălcări. Propunerea, însă, nu a fost susţinută de majoritatea membrilor CEC.

Nicolae Gârbu, care a verificat procesele verbale întocmite de birourile electorale din cinci raioane în urma numărării repetate a voturilor, a spus că un număr major de semnături ale aceloraşi membri ai birourilor nu coincid cu cele de pe procesele verbale de la numărarea voturilor din 5 aprilie. Nicolae Gârbu susţine că aceste fraude sunt vizibile cu ochiul liber. Astfel, în raionul Şoldăneşti, 14,5% din semnăturile membrilor birourilor electorale din procesele verbale întocmite pe 5 aprilie nu coincid cu semnăturile aceloraşi membri de pe procesele verbale întocmite la 15 aprilie, în procesul renumărării voturilor. În raionul Sângerei, astfel au fost falsificate 9 din 64 de procese verbale sau 14%, în raionul Donduşeni – au fost falsificate semnăturile în 15 din 27 de procese verbale, sau 37%, raionul Floreşti – 18 din 63, sau 24,5%, în raionul Făleşti – au fost depistate nereguli în 31 din cele 64 de procese verbale, sau 50%.

“În urma acestui control, vin cu propunerea de a înainta un demers la Curtea Constituţională pentru a stabili un termen suplimentar de verificare a proceselor verbale de totalizare a rezultatelor alegerilor. Totodată, având în vedere că au fost depistate aceste fraude, în conformitate cu art. 72 şi 60 ale Codului Electoral, ar fi binevenit şi necesar să solicităm Procuraturii generale de a iniţia anchete privind acele momente aduse la cunoştinţă”, a spus Nicolae Gârbu.

El a spus că potrivit Codului electoral, în cazul în care un membru al CEC a depistat nereguli şi încălcări în cadrul scrutinului el este obligat să sesizeze procuratura generală pentru a fi cercetate toate cazurile. “l-am solicitat pe domnul Buşuleac, l-am rugat pe domnul Gafton, ne-am uitat împreună. Suntem jurişti de specialitate şi nu trebuie să fii mare expert domnule preşedinte (al CEC- n,n.) ca să constaţi că într-adevăr aceste semnături nu corespund. (…) Nu ştiu ce decizie va lua Curtea Constituţională şi nu vreau să influenţez decizia Curţii Constituţionale, dar noi avem obligaţia de a verifica şi totodată, concomitent de a ne adresa la procuratura generală, care urmează să stabilească.  Dar eu văd indicii, semne ale infracţiunii funcţionarilor electorali şi nu trebuie să ne temem de cuvinetle acestea. Dacă cineva şi-a permis nu ştiu din ce considerente, şi  admis astfel de infracţiuni, atunci lasă să se ocupe de ei organelle de drept. Eu mă întreb doar ce ne facem noi la viitoarele alegeri?”, a mai spus Gârbu.
   
La rândul său, Mihai Buşuleac a confirmat că a depistat încălcări în ce priveşte semnăturile pe procesele verbale, Astfel, el a menţionat că la unele birouri numai semnăturile a preşedintelui şi vicepreşeintelui birourilor electorale coincideau, restul fiind semnături absolut diferite. “Şi acum îmi pun întrebarea: de ce la preşedinte şi vicepreşedinte coincid semnăturile, iar la restul nu? Sunt falsificate sau nu aceste semnături? Dacă sunt falsificate de ce s-a făcut acest lucru? Sunt corecte oare cifrele indicate în procesul verbal sau nu sunt corecte?”, s-a întrebat Buşuleac.

Totodată, în aceaşi şedinţă reprezentanţii Partidul Liberal au anunţat că au depus marţi, 21 aprilie, o contestaţie la CEC. Reprezentanţii PL susţin că au depistat, în urma verificării a 25% din listele electorale, 10 mii de voturi fraudate. CEC a refuzat să examineze contestaţia PL.

Preşedintele CEC Eugen Ştirbu a menţionat că contestaţia a parvenit cu 15 minute înaintea şedinţei CEC şi că membrii CEC nu au reuşit să o examineze. La rândul său, secretarul CEC, Iurie Ciocan, a motivat că CEC nu este în drept să examineze contestaţiile depuse după totalizarea rezultatelor renumărării voturilor. De asemenea, potrivit lui Ciocan, CEC nu poate examina contestaţiile cu privire la acţiunile sau inacţiunile organelor electorale. Acestea  pot fi examinate doar de un organ independent, superior CEC.

Astfel, atât contestaţia PL, cât şi opinia separată a celor trei membri CEC au fost anexate la raportul CEC cu privire la rezultatele renumărării voturilor şi a fost transmis Curţii Constituţionale. În urma examinării tuturor contestaţiilor parvenite, Curtea Constituţională  urmează să se pronunţe asupra valabilităţii alegerilor din 5 aprilie.

În rezultatul demersurilor a 8 concurenţi electorali, Comisia Electorală Centrală a permis acestora verificarea listelor electorale. În acelaşi timp, la solicitarea preşedintelui PCRM, Vladimir Voronin, Curtea Constituţională a decis la 12 aprilie renumărarea voturilor alegătorilor la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, în termen de 9 zile. Comisia Electorală Centrală a decis că renumărarea voturilor se va face într-o singură zi, pe 15 aprilie, concomitent în toate secţiile de votate din ţară. Renumărarea va fi efectuată de către birourile electorale ale secţiilor de votare, în prezenţa observatorilor acreditaţi şi a reprezentanţilor concurenţilor electorali.

Renumărarea voturilor a fost dispusă de Curtea Constituţională la 12 aprilie, curent, la solicitarea Partidului Comuniştilor. Renumărarea voturilor a avut loc la 15 aprilie, cu participarea aceloraşi membri ai birourilor electorale, formate pentru alegerile din 5 aprilie. Fiecare birou electoral este format din 9 persoane.
 
Opoziţia nu a participat la procesul de renumărare, considerând că doar verificarea listelor electorale este în măsură să scoată în vileag fraudarea alegerilor.