Băncile din R. Moldova se confruntă cu o criză de lichidităţi şi acordă tot mai reticent credite, mai ales ca urmare a scăderii transferurilor realizate de moldovenii din străinătate, oficialii încercând să găsească o soluţie alături de o misiune a FMI care se află miercuri şi joi la Chişinău.
Economistul moldovean Iurie Gotişan a explicat pentru Europa Liberă că actuala criză de la Chişinău este foarte discretă, "la fel ca şi eforturile autorităţilor de a ajuta anumite instituţii financiare în dificultate".
"O bună parte din lichidităţile băncilor pînă de curând erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării. Odată ce transferurile au scăzut din intensitate - comparativ cu primul trimestru al anului trecut acestea au scăzut cu aproximativ 60 de milioane de dolari - putem spune că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu", a declarat specialistul în probleme economice.
Principala explicaţie pentru faptul că sectorul financiar-bancar este mult mai reticent în acordarea de credite ar fi, în opinia lui Gotişan, că mai multe companii sau întreprinderi, în special cele de construcţii, nu mai sunt în stare să returneze împrumuturile contractate acum jumătate, un an sau chiar doi în urmă. "Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru persoanele fizice, iar majoritatea dintre ele nu mai acordă credite ipotecare pentru persoanele juridice. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari, potrivit statisticii Băncii Naţionale, arată contrariul", subliniază economistul. Mai mult decât atât, atrage acesta atenţia, surse bancare arată că depozitele din sistem au scăzut semnificativ faţă de ultimele luni ale anului trecut.
În ceea ce priveşte riscurile, Gotişan spune că, în ciuda faptului că situaţia este dificilă, nu ar exista riscul de faliment al unor bănci. "Însă, dacă tendinţele actuale ar fi de durată, în opinia mea, riscurile ar fi foarte, foarte mari. Iar dacă s-ar ivi o asemenea situaţie, există mai multe mecanisme de prevenire a falimentului unor bănci, cum ar fi fuzionarea unor instituţii cu altele care se află în dificultate de lichidităţi sau atragerea unor lichidităţi financiare din exterior, mă refer la acei actori bancari internaţionali prezenţi pe piaţa locală", susţine economistul.
Gotişan mai spune că nici cetăţenii nu se prea îmbulzesc să contracteze credite de la bănci. "Mai ales în actuala conjunctură economică, cum ar fi spre exemplu potenţialele prognoze de depreciere a leului faţă de pricipalele monede de referinţă, altfel spus, dacă împrumutăm 11.000 de lei în prezent, în final va trebui să restituim 13.000 de lei, în cazul devalorizării", a explicat el.
"Pot să spun că odată cu încetinirea creditării o să scadă puterea de consum a populaţiei. Astfel, mă aştept să se resimtă o reducere a presiunilor de creştere a preţurilor, în condiţiile în care politica monetară a băncii centrale va rămîne restrictivă şi în 2009. Cu toate că pot spune cu certitudine că pentru trimestrul unu al anului 2009 avem chiar o deflaţie", a constatat Gotişan.
Mai puţine împrumuturi vor însemna, potrivit economistului, şi o cerere mai mică pentru bunurile de larg consum, chiar şi a celor aduse din afara graniţelor ţării. "Asta ar însemna importuri mai reduse, adică şi o reducere a deficitului comercial, dar în acelaşi timp şi potenţiale reduceri ale veniturilor la buget, respectiv, ar putea fi afectate cheltuielile bugetare ale statului. În fine, mai puţine credite, inclusiv pentru agenţii economici vor duce la o scădere a consumului, după cum spuneam, şi implicit a ratei de creştere a Produsului Intern Brut. Limitarea creditării, cu impact direct asupra consumului populaţiei se va resimţi din 2009 şi ar putea determina o încetinire a creşterii economice, în special pe segmentul construcţiilor şi serviciilor", a punctat Iurie Gotişan.
Ministrul Economiei şi Comerţului Igor Dodon anunţase săptămâna trecută, potrivit portalului Interlic, că o misiune a Fondului Monetar Internaţional se va afla la Chişinău în perioada 22-24 aprilie. Dodon a subliniat atunci că relaţia R. Moldova cu FMI este una bună şi că speră că negocierile pe marginea noului program de cooperare vor fi încheate cât mai curând.
Potrivit lui Dodon, în cadrul vizitei vor fi discutate şi aspecte ce ţin de deficitul bugetar şi indicatorii macroeconomici. Potrivit lui Igor Dodon, în prezent deficitul bugetar se menţine în limita nivelului planificat şi nu va constitui un subiect de divergenţe cu FMI. Ministrul a menţionat că deficitul bugetar al trebui majorat, alocând resurse pentru proiectele de infrastructură.
"Când toate ţările din regiune sunt afectate de criza financiară, este necesară finanţarea obiectelor de infrastructură. Astfel procedează toate ţările, şi SUA cu deficitul bugetar de 12%, şi Rusia - cu 7,8% majorează deficitul bugetar prin atragerea resurselor pentru infrastructură. La etapa actuală acesta este scopul nostru", a spus Dodon.
Pentru 2009, Fondul Monetar Internaţional prognozează o reducere a rezervelor valutare ale Moldovei cu 614 milioane de dolari. Potrivit datelor oferite de Banca Naţională a R. Moldova, citate de Interlic, rezervele valutare ale Moldovei au ajuns la începutul lui aprilie la apropae 1,3 miliarde de dolari. De la începutul anului, rezervele valutare s-au redus cu 545,68 mil. dolari, cu 32,6% mai puţin. În perioada 3-10 aprilie activele oficale de rezervă s-au redus cu 19,64 milioane de dolari, adică cu 1,7%. Rezervele valutare ale R. Moldova crescuseră în 2008 cu 338,72 milioane de dolari (25,4%) - până la 1,7 miliarde de dolari. La 31 decembrie 2007 rezervele valutare ale BNM ajungeau la 1,3 miliarde de dolari.
Financial Times remarcase într-un articol de săptămâna trecută că R. Moldova, cu un deficit bugetar de peste un miliard de euro, riscă o acută criză financiară, având în vedere că actuala criză politică tergiversează formarea unui guvern care să negocieze un pachet de susţinere cu FMI şi care să poată revizui bugetul de stat. Publicaţia a arătat că o delegaţie FMI ar urma să vină la Chişinău pentru a demara discuţiile despre forma pachetului de susţinere care ar urma să înlocuiască un acord din 1995, dar arăta că în R. Moldova nu are cine să negocieze acest nou acord. "Nu există un guvern care să revizuiască cheltuielile bugetare şi să negocieze un acord internaţional de susţinere. În acest context, Republica Moldova riscă să se confrunte cu o severă criză financiară în anul 2009, având în vedere incapacitatea de a acoperi un deficit bugetar de un miliard de dolari şi tensionarea politică tot mai mare", constată Financial Times.
Sursa:NewsIn
