Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei s-au redus în primele trei luni ale acestui an cu o treime, până la 1 miliard 132.34 milioane de dolari. Însă după ce în primele trei luni ale anului s-au redus cu o treime, la începutul lunii aprilie, activele oficiale de rezervă ale statului au crescut cu 14 milioane de dolari SUA.
OPINIA EXPERTULUI
Sergiu Gaibu, analist financiar:
Intrările de valută au scăzut la început de an, ca urmare Banca Naţională a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a menţine echilibrul cererii şi ofertei de valută, consumând 525 milioane USD sau 31% din rezervele oficiale pe parcursul primelor trei luni ale anului curent. Trebuie să recunoaştem că acest dezechilibru a fost alimentat şi de incertitudinea dictată de alegerile parlamentare. Incertitudinea este un risc pentru lumea businessului, după cum şi pentru populaţie. Întru-un sistem regulatoriu profesionist acest risc trebuie să fie luat în calcul, să i se contrapună o politică fermă, inclusiv să fie pregătită partea ce ţine de relaţiile cu publicul. Acestea au venit cu întârziere, informaţiile erau scunde şi neprofesioniste, mai curând orientate spre învinuirea experţilor şi analiştilor. Este absolut natural ca investitorii, după cum şi organismele care propun programe de susţinere şi ajutorare să aştepte rezultatele alegerilor.
Remitenţele una din sursele principale de echilibrare a balanţei pieţei valutare au scăzut dramatic în ianuarie, dar deja în luna februarie s-a înregistrat o creştere nesemnificativă, dar pozitivă. În acelaşi timp şi exporturile, şi importurile scad. Este adevărat că începutul de an este o perioadă când exporturile sunt foarte mici, iar necesităţile de import sunt mari, este perioada când penuria de valută este critică. În luna mai situaţia începe să se redreseze. Este o situaţie ce se repetă din an în an. Dar este greu de prognozat dacă această redresare este valabilă şi pentru 2009, luând în considerare criza mondială care demult a depăşit titlul de financiară, înregistrând deja toate aspectele de recesiune economică clasică. La sfârşitul lunii martie s-a oprit consumarea rezervelor oficiale, dar factorul politic poate avea o repercusiune negativă decisivă asupra stabilităţii firave.
Problema rezervelor valutare este doar o consecinţă, veniturile la buget vor dicta situaţia economică pe anul 2009. Cel mai mare pericol îl văd în nerealizarea bugetului de stat. De aici pot apărea o serie întreagă de probleme care vor influenţa şi sectorul financiar-valutar. Deci, nu sectorul financiar va crea probleme. Reducerea importurilor şi a activităţii economice va determina reducerea semnificativă a veniturilor la buget, alimentat în proporţie de peste 70% de consum, acoperit în mare parte de importuri. O depreciere a leului, ar putea soluţiona pentru o perioadă de timp insuficienţa de resurse ale statului pentru onorarea scriptică a obligaţiunilor faţă de salariaţi, pensionari etc. A doua sursă de completare a veniturilor la buget sunt privatizările. Dar până la formarea Guvernului aceasta e o sursă îngheţată, minim pentru prima jumătate de an. În lumina situaţiei politice, este incertă probabilitatea exploatării sursei date şi în a doua jumătate a anului.
Donatorii şi creditorii sunt, de asemenea, în aşteptarea unui guvern pentru a putea relua negocierile. Ca urmare a situaţiei politice actuale, termenii daţi rămân la fel de incerţi. Menţinerea unei creşteri economice cu trend pozitiv acceptabil în situaţia de criză, care ar şterge problemele enunţate mai sus a fost ratată în perioadele anterioare. În concluzie pe parcursul următoarelor luni se vor contrapune două fenomene majore: capacitatea guvernului de a face economii versus presiunea asupra cursului leului naţional faţă de USD şi EUR.
Iurie Gotişan, economist:
Rata leului este determinată de oferta şi cererea de dolari. Principala componentă a cererii de dolari o reprezintă importurile. În Republica Moldova, importurile sunt finanţate în mare parte din remitenţe: gospodăriile cumpără automobile, electrocasnice, carburant, vacanţe, etc. Scad remitenţele, vor scădea şi importurile. Absolut automat şi fără nici un fel de realiniere a ratei de schimb. Cu alte cuvinte, scăderea remitenţelor nu reprezintă un pericol într-atât de mare precum se afirmă. Valutele (USD şi Euro) au început să se deprecieze cam de prin septembrie. Tot septembrie este luna cu cel mai înalt nivel al rezervelor.
Nu putem afirma că importurile vor scădea unul la unul cu remitenţele. Efectul va depinde de înclinarea spre import din partea gospodăriilor. Spre exemplu, dacă înclinarea spre import constituie 0.5, apoi pentru fiecare dolar în minus la remitenţe, importurile vor scădea cu 50 cenţi. Cu cât mai înalt acest parametru, cu atât mai puţin problematică este scăderea remitenţelor din punct de vedere a gestiunii contului curent. Dacă BNM insistă să sprijine leul la un nivel la care cererea de dolari cronic depăşeşte oferta, apoi la un moment dat BNM se va trezi fără rezerve. Spre exemplu, dacă la rata de 10 lei/dolar cererea lunară de dolari e cu 50 milioane dolari mai mare decât oferta, apoi rezervele BNM vor scădea lunar cu 50 milioane dolari. În cazul în care rezervele iniţiale constituie 1 miliard USD şi situaţia din piaţa valutară rămâne neschimbată (deficit lunar de 50 milioane USD), e clar că peste 20 luni, ipotetic, BNM va rămâne fără rezerve. La acel moment rata de schimb va fi determinată exclusiv de piaţă (BNM nu va mai avea dolari cu care să intervină pe piaţă). Şi odată ce anterior cererea depăşea oferta, rata de echilibru va fi mai înaltă - leul se va deprecia. În realitate, deoarece jucătorii din piaţă înţeleg că susţinerea leului este sortită eşecului, nimeni nu va mai aştepta până rezervele valutare vor ajunge la zero cu viteza lunară de 50 milioane USD. Cu ceva timp înainte de asta toţi vor începe să se debaraseze de lei (adică să cumpere valută) în anticiparea devalorizării. Iar debarasarea bruscă de lei egalează scăderea bruscă a rezervelor... până la zero (ipotetic). Cu alte cuvinte, în cazul exemplului de mai sus, rezervele nu vor scădea la zero lent, ci vor cădea brusc mult înainte de expirarea celor 20 de luni. Asta se numeşte atac speculativ. Banca centrală îşi dă seama de acest risc, de aceea, în mod normal, va începe să devalorizeze treptat leul cu mult înainte ca rezervele să se apropie de nivelul când atacul speculativ devine inevitabil.
Veaceslav Ioniţă, coordonator de program la iDiS „Viitorul":
Analistul economic Veaceslav Ioniţă spune că reducerea cu peste jumătate de miliard de dolari SUA a rezervelor valutare nu-l „sperie foarte mult din cauza că importurile au scăzut de aproape două ori şi în această situaţie pragul critic ar fi de vreo 600-700 milioane de dolari SUA". Un alt indicator, „care, iarăşi nu arată foarte rău este raportul dintre activele oficiale de rezervă şi masa monetară". „Alt lucru mă îngrijorează, stupiditatea cu care Banca Naţională a acţionat din luna septembrie până în prezent (când a menţinut cursul leu/dolar prin vânzări de valută - n.r.)", spune Dl Ioniţă. Potrivit acestuia, „ceea ce face BNM acum, este corect, lasă leul să se deprecieze lent faţă de dolar, în medie cu 0,1% pe zi. Ceea ce se întâmplă în luna aprilie, trebuia să se întâmple încă în luna septembrie". Expertul mai crede, însă, că „lucrurile pe piaţa valutară nu sunt calme deloc" şi din motivul că, spune Dl. Ioniţă, există capital speculativ.
DOSAR BUSINESS EXPERT
Banca Naţională a vândut în perioada crizei financiare regionale din 1998 peste 60 la sută din rezervele valutare pentru a salva moneda naţională. În consecinţă, rezervele s-au redus de la 365 mil. USD în 1997 la 143 mil. USD, în 1998. Nivelul dinaintea crizei a fost stins abia în anul 2004. În anii următori s-au înregistrat intrări masive de valută, în special în anii 2007-2008, când banca centrală a cumpărat de piaţă în numai doi ani peste 880 milioane de dolari. Activele oficiale de rezervă au crescut respectiv, atingând la mijlocul anului 2008 nivelul maxim de 1,8 miliarde de dolari SUA. La sfârşit de an, când suma remitenţelor a început să scadă, iar importurile au stagnat, BNM a intervenitpe piaţă cu vânzări, astfel că la sfârşit de an rezervele constituiau 1672.41 mil USD. Fondul Monetar internaţional anticipează că rezervele valutare ale Republicii Moldova vor scădea, în acest an, cu 614 milioane de dolari. Experţii Fondului au simulat şi un model mai sumbru pentru Republica Moldova - în cazul în care remitenţele, exporturile şi investiţiile străine vor cădea brusc, atunci rezervele valutare ale ţării s-ar putea diminua cu peste 1 miliard şi 300 de milioane de dolari. Factori bancari şi analişti financiari spun că în a doua jumătate a anului situaţia ar putea să se redreseze, astfel că BNM va interveni din nou cu procurări, iar rezervele valutare vor creşte.
Sursa: Business Expert
