Contrele dintre România şi Republica Moldova lovesc în transportatori şi în agenţiile de turism, în timp ce bancherii şi importatorii de vin păstrează un optimism rezervat, scrie Capital.ro.
Turismul este unul dintre sectoarele economice care va fi afectat de tensionarea relaţiilor cu Republica Moldova. Conform Marianei Iuga, şefa biroului de promovare şi informare turistică al României în Republica Moldova, numărul cetăţenilor moldoveni care urmau să-şi petreacă vacanţa de Paşte în staţiunile din ţara noastră era estimat, anterior evenimentelor de la Chişinău, la circa 2.000-3.000, majoritatea preferând să călătorească pe cont propriu. Însă, în actualele condiţii, puţini vor mai pleca din ţară. În această perioadă, moldovenii preferau să-şi petreacă vacanţa în Bucovina şi în staţiunile Slănic Moldova, Vatra Dornei, Poiana Braşov, Sinaia şi Sovata. „Pachetul turistic este ieftin, însă turiştii moldoveni sunt printre cei mai buni clienţi. Aceştia fac cheltuieli suplimentare ce depăşesc cu mult sumele cheltuite de turiştii occidentali care vizitează România“, spune Gheorghe Fodoreanu, preşedintele agenţiei Invitation România.
Alte afaceri afectate sunt transporturile rutiere. „Cel puţin pe termen scurt, situaţia este foarte gravă, avem membri care ne-au semnalat că aveau camioane în vamă în momentul în care Republica Moldova a anunţat introducerea vizelor“, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. „În plus, procedura de acordare a vizelor este extrem de complicată şi suferă modificări de la o zi la alta. Un transportator român poate primi viza pentru Republica Moldova cel mai devreme după 30 de zile de la depunerea cererii. Schimbarea continuă a condiţiilor şi a procedurii de acordare a vizelor în ultimele zile perturbă foarte mult activitatea de transport rutier, iar în acest moment face imposibilă respectarea termenelor contractuale agreate între parteneri.“ În 2008, volumul de marfă tranzitat pe relaţia cu Moldova a fost de 23.000 de tone.
Pe de altă parte, importatorii români de vin nu resimt încă efectele. Vinul moldovenesc reprezintă unul dintre produsele-vedetă la export; conform datelor BNS, exportul de băuturi alcoolice şi nonalcoolice (inclusiv oţetul) a însumat 196 de milioane de dolari în 2008; din această sumă, România a importat vin în valoare de aproape cinci milioane de dolari. „Cel puţin pe segmentul premium, unde avem cunoştinţe, importurile nu sunt într-un flux care să afecteze stocurile“, spune Cătălin Păduraru, director general al Vinexpert, cel mai mare retailer de vin de pe piaţa locală. „E posibil ca unii beneficiari să nu-şi fi putut completa corespunzător stocurile de Paşte, dar în ansamblu noi nu am resimţit sincope.“
„BCR Chişinău reprezintă una dintre priorităţile strategice ale BCR“, spune Bogdan Speteanu, director executiv al Direcţiei de Strategie a BCR. În cei zece ani de funcţionare, BCR Chişinău şi-a dublat valoarea capitalului propriu, ajungând la peste 16 milioane de euro.
„Menţinerea unor tensiuni în relaţiile politice ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării relaţiilor economice bilaterale, în special în sfera deciziilor de a investi ale agenţilor economici privaţi din România. Nu excludem anumite efecte negative pe termen scurt, însă oportunităţile pe termen lung rămân intacte. O viitoare scădere a ratingului de ţară (evocată recent de un analist Fitch, n.r.) ar duce implicit la creşterea costului finanţării externe şi, de asemenea, este foarte posibil ca şi nivelul investiţiilor străine să fie influenţat. Totuşi, Republica Moldova are avantajul de a fi mult mai puţin expusă crizei financiare internaţionale decât alte ţări din regiune.“, a mai spus Bogdan Speteanu.
