Comisarul european Benita Ferrero-Waldner a evaluat joi relaţiile Uniunii Europene cu Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), remarcând că s-au făcut progrese, dar persistă câteva probleme majore.
Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorităţi esenţiale în cadrul Planului de Acţiune al PEV. Acestea includ, în special, asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, soluţionarea unor probleme de funcţionare şi reglementare a pieţei şi aplicarea eficientă a strategiilor naţionale în domenii cum ar fi lupta împotriva corupţiei, traficului de droguri şi de fiinţe umane sau în sectoare importante cum ar fi transportul şi energia.
Aşa cum se menţionează în ultimul raport, alocarea insuficientă a resurselor, adoptarea cu întârzieri a legislaţiei secundare sau susţinerea politică insuficientă constituie impedimente de durată în implementarea reformelor interne. Mai mult decât atât, au fost înregistrate regrese în domeniul legii electorale în timp ce alegerile generale au fost programate pentru luna aprilie 2009.
În special, în raport se arată că este necesar în continuare de consolidat mecanismul de monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie şi de implicat mai larg părţile interesate de la guvern şi societatea civilă. Nici un progres nu a fost înregistrat în ceea ce priveşte proiectul de lege privind corupţia alegătorilor care a fost prezentat Parlamentului în anul 2006.
Nu s-a înregistrat nici un progres privind conformarea cadrului legislativ cu standardele Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale.
Totodată, raportul menţoinează că în 2008, Republica Moldova deţinea locul trei privind numărul de cereri alocate pe autoritate judecătorească în FCI IR pe cap de locuitor (3,21 solicitări la 10 000 de cetăţeni).
Cu privire la minorităţile naţionale, au fost alocate resurse insuficiente pentru implementarea planului naţional de acţiune în sprijinul populaţiei rome (2007-2010), iar lipsa de date pentru evaluarea progreselor reprezintă un obstacol semnificativ la implementarea eficientă a acestuia. Nu putem raporta asupra unor progrese cu privire la ratificarea Cartei Europene pentru Limbile Regionale şi Minoritare. În ceea ce priveşte libertatea religiei, organizaţiile non-guvernamentale au subliniat lipsa monitorizării publice suficiente a implementării legii cu privire la culte; au fost înregistrate mai multe cazuri de arestare a preoţilor Bisericii Basarabene. După o serie de runde de consultări cu societatea civilă, guvernul a prezentat Parlamentului un proiect de lege cu privire la anti-discriminare.
În ciuda eforturilor substanţiale întreprinse de autorităţi, maltratarea de către poliţie rămâne a fi un fenomen răspândit, iar condiţiile în încăperile de detenţie şi închisori rămân în continuare să fie o sursă de îngrijorare gravă (de exemplu, supraaglomerarea, violenţa între prizonieri, abuzul deţinuţilor).
Nu s-a remarcat nici o acţiune eficientă pentru consolidarea libertăţii de exprimare şi pluralismului mass-media în ţară. Şefii misiunilor UE la Chişinău au exprimat îngrijorări cu privire la acest lucru în două declaraţii comune din lunile iulie şi noiembrie 2008. În decembrie 2008, PRO-TV, un canal important de televiziune independentă, a fost aproape de a fi lipsit de licenţă de difuzare de către Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi numai presiunile din partea comunităţii internaţionale au împiedicat întreruperea serviciului. Nu au avut loc evoluţii în ceea ce priveşte consolidarea instituţională a Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau asigurarea independenţei editoriale şi autonomiei instituţionale a Teleradio Moldova. În toamna anului 2008, au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare a susţinătorilor şi membrilor partidelor de opoziţie de către reprezentanţii forţelor de poliţie. Organizaţiile societăţii civile s-au plâns de o implementare proastă a legii privind accesul la informaţie. Legea cu privire la secrete de stat, adoptată de Parlament în noiembrie 2008, nu corespunde standardelor internaţionale privind dreptul la informare şi expresie. În luna decembrie 2008, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a aprobat doar parţial proiectul de lege propus de guvern ce prevede ajustarea Art. 32 din Constituţie (cu privire la libertatea de opinie şi exprimare) la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În special, Curtea nu a considerat posibilă eliminarea din Constituţie a referinţei la "defăimarea statului şi poporului" din lista de activităţi interzise şi supuse unor proceduri penale. Proiectul de lege modificat a prezentat mai târziu la Parlament pentru examinare.
Noua legislaţie cu privire la libertatea de întrunire, care a fost adoptat în luna februarie 2008 în urma unui intens proces de consultare cu societatea civilă şi care a intrat în vigoare în luna aprilie, a fost considerată ca o dezvoltare pozitivă. Implementarea proastă a acestei legislaţii indică, totuşi, că este nevoie de o sensibilizare şi instruire suficientă a organelor executive în cauză pentru ca legea să-şi realizeze obiectivele.
În timp ce egalitatea de gen este asigurată şi promovată de lege, femeile continuă să se confrunte cu o discriminare substanţială în practică, inclusiv un nivel sporit al şomajului şi persistenţa unor stereotipuri înrădăcinate adânc. Comisia interministerială cu privire la egalitatea între sexe şi-a reluat activităţile sale în 2008, dar implementarea Legii cu privire la şanse egale pentru femei şi bărbaţi a rămas insuficientă. Violenţa domestică este în continuare un fenomen răspândit, iar existenţa acestui fenomen nu este recunoscută suficient. Guvernul a întreprins activităţi de sensibilizare a opiniei publice şi de asemenea a adoptat o lege privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice care a intrat în vigoare în luna septembrie 2008. Infrastructura de protecţiei a victimelor violenţei domestice rămâne insuficientă.
Moldova a înregistrat progrese cu privire la mai multe aspecte legate de drepturile copiilor, inclusiv cu privire la sănătate, justiţie juvenilă, de-instituţionalizare şi accesul la educaţie timpurie. Implementarea insuficientă, totuşi, a subminat eforturile depuse în acest sens. Nu există încă servicii relevante, structuri şi bugete necesare pentru a asigura durabilitatea tendinţelor pozitive. În afară de aceasta, este nevoie de voinţă politică şi coordonare substanţială pentru a aborda provocările complexe, multi-sectoriale ce au apărut în urma reformei sistemului de protecţie a copilului şi reformei sistemului de protecţie socială. Moldova a început să implementeze în ţară programul "Munca Decentă" pentru anii 2008-2011, semnat în luna iunie 2008 cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) şi partenerii sociali ce au participat la constituirea acestui program. Comisia Naţională de Consultare şi Negocieri Colective a fost reformată pe baza consultaţiilor tehnice oferite de către OIM. În luna iulie 2008 a fost adoptată legislaţia privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă. Cu toate acestea, legislaţia privind litigiile ocupaţionale urmează să fie ajustată la Convenţia OIM cu privire la negocierea contractelor colective de muncă.
Deşi producţia generală a sectoarelor comerciale a crescut în 2008 (contrar anului 2007), economia Republicii Moldova rămâne extrem de fragilă - acoperirea importurilor de către exporturi este mai puţin de jumătate, iar deficitul comercial în anul 2008 a depăşit 50% din PIB - şi dependentă de mediul extern, în special de finanţare externă. În 2008, deficitul uriaş comercial iarăşi a putut fi finanţat confortabil, în parte, de către remitenţele lucrătorilor din străinătate expediate în Moldova (deficitul de cont curent a fost menţinut la puţin mai mult de 16% din PIB), în parte, prin investiţii străine directe şi credite bancare. Având în vedere faptul că partenerii principali comerciali ai Moldovei - Rusia, Ucraina, Belorus, dar şi a UE - sunt grav afectaţi de criza la nivel global şi că condiţiile de finanţare externă, în special disponibilitatea resurselor de creditare pentru economiile în tranziţie cum este Moldova şi perspectiva de creştere în continuare a fluxurilor de remitenţe s-au deteriorat brusc de la începutul turbulenţelor financiare globale, perspectivele de creştere continuă în ţară sunt cu mult mai puţin sigure. În special, este puţin probabil ca cererea internă va continua să crească rapid şi aceasta va duce la creşterea importurilor.
Guvernul a lansat programul naţional de abilitare economică a tineretului pentru anii 2008-2010 ca una din acţiunile de bază care urmează să fie întreprinsă în cadrul Programului de Acţiuni pentru Anul Tineretului. Totuşi, mai există neconcordanţa între deprinderile oferite de învăţământului profesional şi de cerinţele pieţei forţei de muncă.
Un progres limitat poate fi raportat în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului rural/regional, o activitate pentru care nu sunt alocaţii bugetare suficiente. Cu toate că Strategia Naţională pentru dezvoltare regională încă nu a fost adoptată, iar Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională nu este operaţional, a fost creat un Consiliu Naţional de Coordonare pentru Dezvoltare Regională condus de către Ministrul economiei şi comerţului. Acest consiliu a desemnat preşedinţii primelor trei Consilii de Dezvoltare Regională (Nord, Centru şi Sud); procesul de angajarea a personalului pentru agenţiile de dezvoltare regională nu este finalizat.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri, au rămas problemele în domenii, cum ar fi rambursarea TVA-ului, limitări privind achiziţionarea de terenuri şi de eliberare a permiselor de construcţie (care durează deseori disproporţionat de mult timp). Respectul pentru statul de drept este un element esenţial pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri în Moldova. Pe lângă existenţa unui cadru macro-economic satisfăcător, pentru ca mediul de afaceri să fie într-adevăr favorabil unor investiţii noi, este necesar de întreprins reforme structurale şi de îmbunătăţit funcţionarea instituţiilor publice în scopul creării unui mediu prietenos şi previzibil de afaceri, de creat pieţe competitive cu rate fluide de intrarea şi ieşirea a firmelor, de creat pieţe financiare mai sofisticate şi instituţii financiare non-bancare, precum şi investiţii publice durabile în infrastructură. Guvernul a continuat să promoveze zonele economice libere şi parcurile industriale pentru a atragere investiţii.
În ceea ce priveşte dreptul societăţilor comerciale şi stabilirea sediului, Moldova a continuat implementarea Codului Guvernării Corporative, precum şi a legilor cu privire la societăţi pe acţiuni şi companiilor cu răspundere limitată care au fost în continuare apropiate de legislaţia UE, precum şi de standardele internaţionale. Cu toate acestea Moldova trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a pune eficient în aplicare normele existente cu privire la cerinţele de dezvăluire a informaţiei pentru societăţile pe acţiuni, investitori şi bursele de valori în scopul asigurării unui nivel satisfăcător de transparenţă. Legea cu privire la înregistrarea persoanelor juridice şi Întreprinzătorilor individuali a fost revizuită în luna iunie 2008 pentru a facilita în continuare procesul de înregistrare al companiilor. În luna noiembrie 2008, a fost creat un birou unic (one-stop shop) de eliberare a mai mult de 80 de licenţe diferite sub denumirea de "Agenţia de Licenţiere". Totuşi, mai este necesar de întreprins eforturi semnificative pentru a reduce cerinţele administrative şi controalele impuse companiilor. În anul 2008 a fost adoptat Codul Guvernării Corporative pe baza principiilor OECD. Adoptarea Codului a fost însoţită de o campanie de sensibilizare masiva.
În martie 2008 guvernul a aprobat un regulament care avea ca scop simplificarea şi accelerarea procedurilor de rambursare a TVA pentru bunurile exportate şi pentru investiţii în proprietate imobiliară. Cu toate acestea, investitorii străini întâmpină încă dificultăţi la rambursarea TVA. În iunie 2008 parlamentul a aprobat legislaţia care prevede transferarea tuturor funcţiilor de control al impozitării, evaluarea impozitelor şi colectarea impozitelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) şi permite dreptul de anulare datoriilor fiscale nerambursabile. Începând cu ianuarie 2008 Codul Fiscal prevede posibilitatea de solicitare a rambursării TVA legată de investiţii (fonduri fixe). Totuşi, nu se permite rambursarea TVA pentru investiţiile făcute în Chişinău şi Bălţi (două centre economice majore în Moldova) şi nici pentru achiziţionarea spaţiilor locative şi a mijloacelor de transport. Efectele introducerii cotei zero la impozitul pe beneficiul întreprinderii introduse în ianuarie 2008 în termeni ai noilor investiţii străine directe (ISD) rămâne încă a fi evaluată.
Moldova întâmpină dificultăţi la implementarea integrală a strategiei sale în domeniul infrastructurii transportului terestru adoptată la începutul anului 2007. În timp ce în 2008 au fost implementate doar câteva proiecte finanţate din buget, acestea nu au fost cele prioritizate în cadrul strategiei pentru infrastructură. Nici bugetul pentru 2009 nu include suma necesară planificată în cadru strategiei pentru întreţinerea drumurilor. Securitatea rutieră rămâne încă un motiv de îngrijorare, în special instruirea şi certificarea şoferilor. Din cauza restructurării recente a sectorului transporturile (unde competenţele de aplicare a legii mai trebuie încă clarificate), mai există dificultăţi la aplicarea regulamentelor privind timpurile de conducere activă şi perioadele de odihnă.
Modernizarea portului naval de la Giurgiuleşti joacă un rol pilon în nou formulata strategie pentru căile navale interne aprobată de guvern în aprilie 2008. Pe durata perioadei de raportare Moldova a aderat la un şir de convenţii maritime şi riverane interne importante. Cu toate acestea, implementarea acestora necesită în continuare eforturi considerabile.
În decembrie 2008, o decizie de a întrerupe licenţa canalului privat de televiziune PRO TV, retrasă ulterior, a pus sub discuţie independenţa practică a organului naţional de reglementare, şi astfel a generat o problemă pentru conformitatea legislaţiei audiovizuale a Moldovei cu standardele UE.
Investiţiile în cercetări şi inovaţii rămân la nivele relativ modeste, mai noteară raportul.
