România ar putea cere, luni, în cadrul Consiliului de Afaceri Generale al UE (CAGRE), suspendarea discuţiilor pe mandatul pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, au declarat, vineri, pentru AGERPRES, surse diplomatice.
Demersul autorităţilor române vine pe fondul noilor tensiuni apărute în relaţia cu Republica Moldova, care a refuzat propunerea Bucureştiului de a-l trimite ca ambasador la Chişinău pe Mihnea Constantinescu, în locul lui Filip Teodorescu, declarat persona non grata.
'Cutuma diplomatică este ca, în cazul în care un stat nu doreşte să accepte o propunere de ambasador, acesta îşi exprimă poziţia în cadrul unor consultări prealabile şi nu sub forma unui refuz scris. Practic, prin exprimarea refuzului agrementului, în scris, printr-o notă verbală, semnalul transmis de Chişinău este faptul că se doreşte blocarea relaţiilor bilaterale cu România şi că se taie canalelele de comunicare normale dintre două state', a apreciat sursa citată, adăugând că 'din acest moment, oricât de prudentă ar fi reacţia României, Chişinăul a trecut dincolo de limite'.
Prin desemnarea lui Mihnea Constantinescu, un diplomat cu experienţă, autorităţile române au încercat o normalizare a relaţiilor bilaterale şi deschiderea de noi căi de comunicare uzuale cu Chişinăul, după ce preşedintele Vladimir Voronin a acuzat în mod deschis România că ar susţinut acţiunile anti-comuniste din capitala Moldovei.
Situaţia din R.Moldova se regăseşte pe agenda reuniunii de luni a şefilor de misiuni de la Bruxelles (COREPER), precum şi a Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) al Uniunii Europene.
Înaintea reuniunii de luni, directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, DG RELEX al Comisiei Europene, Gunnar Wiegand, s-a aflat la Chişinău într-o vizită a cărui scop a fost pregătirea negocierilor pentru aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
'Angajamentul Uniunii Europene de a aprofunda relaţiile cu Republica Moldova rămţne ferm. Această aprofundare a relaţiilor noastre se încadrează şi în Parteneriatul estic, chemat să îmbunătăţească relaţiile în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Si vizita (...) preşedintelui Uniunii Europene, în persoana premierului ceh, Mirek Topolanek, a confirmat încă o dată că Moldova va deveni parte la Parteneriatul estic al Uniunii Europene. De asemenea, este prevazuta participarea Republicii Moldova la summit-ul din Praga, preconizat pentru data de 7 mai curent', a declarat, joi, Gunnar Wiegand.
Oficialul european a insistat că Politica Europeană de Vecinatate constituie un cadru care graăeşte aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova cu Uniunea Europeana. Acest cadru însă, are doua aspecte - multilateral şi bilateral. Aspectul multilateral prevede ca toate cele 27 de state membre, instituţiile europene şi cele şase state părţi la parteneriatul estic (Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan) vor întreprinde eforturi în vederea unei cooperări mai strânse. Este vorba despre o cooperare politică, şi nu de tratate noi. Această cooperare va acoperi patru domenii de baza: guvernarea democratică, integrarea economică, securitatea energetică şi relaţiile interpersonale între cetăţenii ţărilor implicate în parteneriat, potrivit Flux.
'Rămâne însă şi aspectul bilateral, în care Moldova şi Uniunea Europeană dispun, în opinia lui Gunnar Wiegand, de un potenţial considerabil în vederea aprofundării relaţiilor prin semnarea unui nou acord. 'Miniştrii de Externe ai ţărilor Uniunii Europene vor adopta o decizie în acest sens, în următoarele câteva luni (...) Astfel de acorduri bilaterale sunt subiectul unor diferenţieri, ceea ce înseamnă că fiecare ţară este tratată în funcţie de nivelul de asigurare a unei guvernări democratice, a respectării drepturilor omului, precum şi a nivelului de corespundere a dezvoltării economice (...) Acum se examinează oportunitatea unei decizii care ar permite iniţierea, foarte curând, a negocierilor şi cu Republica Moldova', a mai spus Gunnar Wiegand.AGERPRES