Corina Creţu, membru al Delegaţiei Parlamentului European pentru Relaţiile cu Republica Moldova, a criticat la Strasbourg poziţia Uniunii Europene faţă de situaţia din această ţară.
Potrivit lui Corina Creţu în timp ce puterea comunistă de la Chişinău se perpetuează prin fraudă şi tortură, iar Opoziţia aduce tot mai multe probe în aceste sensuri, primul-ministru al ţării ce deţine preşedinţia UE se mulţumeşte să aprecieze criza de la graniţele Uniunii drept "neliniştitoare".
"Nici mărturiile terorii regimului de la Chişinău şi nici agresivitatea acestuia faţă de un stat al Uniunii Europene - căruia i-a impus vize, i-a expulzat ambasadorul şi i-a adus, fără suport real, acuzaţii grave - n-au trezit reacţii în capitalele Europei aşa cum a făcut-o răstălmăcirea unei decizii legitime a României de a accelera procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o fără voia lor, în condiţii istorice tragice, pentru care Occidentul îşi are partea sa de responsabilitate", se arată în intervenţia europarlamentarului român.
Criticând ipocrizia acelor politicieni care agită acum sperietoarea milionului de moldoveni gata să invadeze Vestul - aşa cum, până la aderarea noastră, în 2007, vehiculau teza, infirmată de realităţile ulterioare, a asaltului românilor - Corina Creţu precizează că România este a cincea ţară din fostul spaţiu comunist, membră a UE, a cărei legislaţie permite redobândirea cetăţeniei pierdute, iar marile state membre ale Uniunii naturalizează anual sute de mii de străini, fără a fi vorba în aceste cazuri despre un temei atât de sensibil precum repararea unei nedreptăţi istorice şi fără ca acest lucru să deranjeze.
"Observ cu regret că, între comuniştii din Republica Moldova şi marii apărători europeni ai drepturilor omului a apărut un punct comun: România este ţapul ispăşitor, atât pentru evenimentele violente ce au succedat alegerilor, cât şi pentru nervozitatea extremă a oficialilor de la Chişinău”, susţine deputatul român.
În opinia sa, despre călcarea în picioare a democraţiei şi a libertăţilor fundamentale ale omului UE va avea, poate, prilejul unui util schimb de opinii cu domnii Lukasenko şi Voronin, după lansarea Parteneriatului Estic. Dacă acest mecanism de cooperare, căruia i s-a alocat un buget de aproape 300 de milioane de euro, nu va avea în vedere susţinerea reformelor democratice în statele ex-sovietice invitate înseamnă că el se naşte mort din faşă.
„Nu pot să-mi reprim o concluzie amară: pentru unii europeni, Tibetul este mai aproape decât Moldova . Asta se întâmplă, probabil, atunci când drumul spre Chişinău trece pe la Moscova", mai spune Corina Creţu. AMOS NEWS
