Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei dezbate, miercuri, 29 aprilie, în procedură de urgenţă un raport despre funcţionarea instituţiilor democratice din Moldova. Conform agendei sesiunii APCE, dezbaterea este programată pentru ora 16.30 (17.30, ora Moldovei). Documentul a fost întocmit de doi coraportori din Comisia pentru monitorizarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de către statele membre ale Consiliului Europei - socialista franceză Josette Durrieu şi conservatorul lituanian Egidijus Vareikis.
Proiectul raportului notează că procesul electoral din Republica Moldova a fost marcat de mai multe vicii semnificative de procedură, că televiziunea de stat nu a făcut distincţie între acţiunile de serviciu ale oficialilor de stat şi activităţile lor de campanie, iar atmosfera de campanie a fost afectată de frecventele acuze de intimidare la adresa alegătorilor şi a candidaţilor, precum şi de folosirea necuvenită a resurselor administrative. Documentul notează însă că alegerile au fost considerate în general corecte de observatori.
Raportul arată că APCE regretă acţiunile violente din 7 aprilie, precum şi graba cu care preşedintele Vladimir Voronin a învinovăţit opoziţia şi România de lovitură de stat.
“În special preşedintele Voronin a afirmat că autorităţile române sunt implicate în organizarea revoltelor. În acest punct, suntem deosebit de îngrijoraţi în legătură cu grava degradare a relaţiilor dintre Moldova şi România”, se arată în proiectul raportului, care detaliază măsurile luate de Chişinău împotriva României, între care expulzarea ambasadorului, introducerea vizelor sau restricţiile impuse libertăţii presei, mai ales celei române. Documentul aminteşte şi de reacţia “dură” a Bucureştiului prin discursul rostit de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, în care a anunţat simplificarea procedurii de obţinere a cetăţeniei pentru moldoveni.
“Dezaprobăm declaraţia preşedintelui Voronin care invocă implicarea directă a autorităţilor române în protestele violente. Este o acuzaţie foarte gravă, care nu poate fi făcută în mod public fără o investigaţie amănunţită. În acelaşi timp, considerăm că răspunsul autorităţilor române nu a fost adecvat şi a încins relaţiile dintre două ţări vecine şi mai mult în loc să calmeze tensiunile. Moldova şi România au o istorie comună complexă şi că liderii ambelor ţări trebuie vorbească despre identitatea naţională statelor cu o mai multă precauţie şi responsabilitate. Sperăm că cele două părţi vor da dovadă de reţinere şi să se vor comporta într-o manieră responsabilă, în timp ce evenimentele din 7 aprilie sunt investigate şi sunt stabilte toate faptele”, spun autorii raportului.
Totodată, raportul menţionează că ţările vecine, Ucraina, România, dar şi Rusia ar ptuea contribui la calmarea tensiunilor şi restabilirea dialogului politic, "cu respectarea integrităţii şi suveranităţii" Republicii Moldova.
Documentul conţine şi unele recomandări pentru autorităţi şi partidele politice. Astfel, raportul recomandă tuturor părţilor să recunoască decitia Curţii Constituţionale privind validarea rezultatelor alegerilor. Totodată, autorii notează să oricine care pune la îndoială rezultatele alegerilor are dreptul de a contesta această decizie prin toată măsurile legale, inclusiv adresându-se la CEDO.
Totodată, autorităţile şi partidele trebuie să condamne imediat violenţele şi să se angajeze să utilizeze doar pârghii democratice şi politice pentru a-şi apăra poziţiile, ideile şi programele
În opinia autorilor raportului, în cadrul Parlamentului nou ales urmeatză să aibă loc dezbateri democratice, iar alegerea viitorului preşedinte al ţării urmează să ofere o oportunitate concretă de a restabili încrederea în procesele democratice din Moldova. În acelaşi timp, majoritatea partlamentară şi opoziţia trebuie să se angajeze într-un larg dialog politic, cu participarea forţelor politice extraparlamentare, a societăţii civile în scopul elaborării unei noi viziuni asupra viitorului ţării, bazată pe principiile democratice şi ale integrării Europene.
Autorii raportului propun continuarea monitorizării situaţiei din Moldova şi să examineze cu prioritate în iunie curent progresele obţinute de autorităţile moldovene în implementarea recomandărilor APCE, precum şi adoptarea de noi măsuri.
Dezbaterile urgente privind funcţionarea instituţiilor democratice din Moldova au fost iniţiate de către Grupul Socialist.
