“În loc să ceară mass media şi organizaţiilor neguvernamentale să-şi justifice relatările critice, autorităţile trebuie să încurajeze victimele şi martorii să contribuie la desfăşurarea investigaţiilor”, susţine comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Thomas Hammarberg, după o vizită în capitala Moldovei în perioada 25-28 aprilie 2009. Comisarul consideră că poliţiştii care au participat la maltratarea celor reţinuţi, precum şi superiorii acestora, trebuie traşi la răspundere.
Comisarul a ajuns la concluzia că este necesară nu nu mai revizuirea comportamentului individual al unor poliţişti, dar şi a responsabilităţii superiorilor acestora. Comisarul a menţionat drept foarte îngrijorător faptul că aceste încălcări au avut loc în pofida interzicerii torturii prin lege, unui cod de conduită a poliţiei şi cursurilor de perfecţionare la care au asistat unii poliţişti. Potrivit lui, urmează a fi clarificată pe deplin responsabilitatea pentru această lipsă de profesionalism şi respect pentru normele de bază. Impunitatea în acest caz ar constitui un precedent negativ.
În paralel cu revizuirea procedurilor administrative şi penale, este nevoie de revizuirea procedurilor de recrutare şi instruire a poliţiştilor, de sporirea securităţii persoanelor reţinute şi aflate în custodia poliţiei, inclusiv asigurarea accesul imediat la avocat, oferirea unui sprijin mai larg pentru oficiului de ombudsman şi structurilor de prevenire a torturii, precum şi asigurarea accesului liber la toate locurile de detenţie.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Europei, raportul complet al Comisarului urmează a fi elaborat şi remis guvernului moldovean pentru comentarii, după care va fi făcut public.
Peste trei sute de persoane au fost arestate la Chişinău, Moldova, în legătură cu demonstraţiile post-electorale de la începutul lunii aprilie. Un număr important dintre acestea au fost supuse maltratărilor din partea poliţiei, unele din ele fiind grave, acestea sunt consluziile comisarului Thomas Hammarberg.
În perioada aflării sale la Chişinău, comisarul a avut întrevederi cu miniştrii Afacerilor Interne, al Justiţiei, cu deputaţii comunişti, cu procurorul general, cu membrii structurilor naţionale pentru prevenirea torturii, cu liderii partidelor de opoziţie şi cu reprezentanţii societăţii civile şi mass media.
Hammarberg a discutat cu mai multe persoane care erau sau au fost privaţi de libertate în legătură cu demonstraţiile şi violenţele post-electorale. Cu unele dintre acestea comisarul a vorbit în penitenciarul nr.13. din Chişinău. De asemenea, comisarul a vizitat comisariatul general de poliţie, unde au fost duse mai multe persoane arestate în legătură cu manifestaţiile ce au avut loc. Expertul medical din echipa comisarului a examinat numeroase dosare ale poliţiei, documente ale penitenciarului, precum şi date din cadrul spitalului de urgenţă.
Comisarul Hammarberg notează că, deşi majoritatea protestatarilor au demonstrat paşnic, unii protestatari au recurs la violenţă şi au comis acte de vandalism. Grupuri de persoane au deteriorate clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei la 7 aprilie. Numeroşi poliţişti au fost răniţi de pietrele aruncate de către protestatari. Însă măsurile întreprinse pentru a opri tulburările în masă s-au dovedit a fi foarte ineficiente.
Potrivit informaţiilor obţinute de comisar, persoanele erau reţinute de poliţişti în civil care nu se prezentau. Cei arestaţi au spus că au fost bătuţi în timpul reţinerii, transportării şi în cadrul comisariatelor de poliţie, inclusiv în timpul interogărilor. Ei au declarat că au fost bptuţi cu pumnii sau cu vergi de metal sau bastoane de lemn, au fost umiliţi şi înjuraţi.
Dosarele studiate de expertul medical al comisarului conţineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care fost supuse maltratărilor în cadrul comisariatelor de poliţie. Proporţia şi severitatea acestor maltratări este demonstrată şi de faptul că 105 persoane au fost duse la spitalul de urgenţă din Chişinău, dintre care 24 au fost spitalizate. Potrivit Ministerului de Interne şi Procurorului General, către 28 aprilie 2009, erau în investigate 50 de plângeri cu privire la maltratare, iar în privinţa unui caz a fost iniţiată o cercetare penală.
Unii din cei arestaţi s-au plâns că nu li s-a acordat posibilitatea să-şi informeze rudele despre arest şi nu li s-a permis accesul la un avocat până la înfăţişarea în faţa instanţei. Mulţi dintre cei arestaţi, precum şi avocaţii lor au relatat că procesle judiciare s-au desfăşurat într-un timp foarte scurt, ceea ce a îngreunat apărarea lor, iar judecătorii nu au reacţionat la plângerile privind maltratările.
Oficialii cu care a discutat comisarul au recunoscut că poliţia a făcut abuz de putere după proteste în privinţa persoanelor lipsite de libertate.
Astfel, potrivit comisatului, procurorul general a declarat că va investiga personal fiecare caz în parte şi că se va autosesiza în legătură cu orice infomraţie de maltratare, chiar şi în liipsa plângerilor. Ministrul Afacerilor Interne s-a referit chiar la posibilitatea aplicării unor sancţiuni disciplinare faţă de poliţişti, aşa ca devansarea în grad, supsendarea activităţii şi demisia.
