Lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta joi un test important pentru UE, care intenţionează să-şi consolideze relaţiile cu şase republici fost sovietice, dar şi pentru capacitatea acesteia de a exporta stabilitate politică şi economică, comenta Financial Times în ediţia electronică de luni.
Parteneriatul Estic, care a fost iniţiat în 2007 de Polonia şi Suedia, vizează Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, fiind o variantă îmbunătăţită a "politicii de vecinătate a UE".
NAVA ÎN DERIVĂ
Potrivit Financial Times, Parteneriatul Estic seamănă cu o navă aflată în derivă chiar înainte de a fi lansat: preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, şi omologul său din Republica Moldova, Vladimir Voronin, nu vor participa la Praga la lansarea Parteneriatului Estic.
FANTOMA CARE BĂNTUIE EUROPA
Rusia, "fantoma de la petrecere", reprezintă o altă problemă, comenta cotidianul britanic. Cele şase republici fost sovietice s-au aflat sub tutela Kremlinului, iar după prăbuşirea URSS în 1991, Moscova au denumit această zonă "străinătatea apropiată", în timp ce premierul Vladimir Putin şi preşedintele rus Dmitri Medvedev preferă să o numească "sferă privilegiată de influenţă". Astfel, Rusia percepe Parteneriatul Estic ca pe o tentativă a Uniunii Europene de a "pătrunde în teritoriu".
VIZELE
A treia problemă este ce li se oferă celor şase state. Programul implică acordarea de fonduri europene în valoare de 600 de milioane de euro pentru început şi de alte 250 de milioane în perioada 2010-2013. În opinia analistului Tomas Valasek de la Centrul pentru Reformă Europeană, imaginea UE în cele şase state ar putea fi afectată din cauza "procesului costisitor şi complicat" de acordare a vizelor. Propunerea Comisiei Europene ca Guvernele statelor membre să elimine vizele a generat proteste din partea Germaniei şi a altor ţări vest-europene pentru state ca Ucraina sau Republica Moldova, atât timp cât acestea reprezintă surse de prostituţie, traficanţi de droguri şi imigranţi ilegali.
Financial Times consideră că cea mai bună soluţie ar fi ca UE să aducă cele şase ţări cât mai aproape posibil prin comerţ liber şi eliminarea vizelor şi doar în cazul Ucrainei prin promisiunea explicită a unei eventuale aderări.
Sursa: Jurnalul National
