“Oricare va fi evoluţia situaţiei, după evenimentele din 7 aprilie 2009 şi comportamentul ulterior al conducerii de vîrf şi al organelor de ocrotire a normelor de drept, situaţia din Republica Moldova va fi încă mult timp instabilă”, susţine analistul politic Igor Boţan, directorul executive al Asociaţiei pentru democraţie participativă (ADEPT), în comentariul său politic “Revoluţia postmodernistă”.
Potrivit lui Boţan, stabilitatea politică poate fi restabilită doar după investigarea onestă a evenimentelor din 7 aprilie şi identificarea adevăraţilor vinovaţi, care au provocat dezordinile, fie prin acţiuni, fie prin inacţiuni, şi pedepsirea lor. “Dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla, atunci clivajele din societate se vor adînci de o manieră foarte periculoasă. În lipsa elucidării adevărului vor înflori miturile care vor menţine divizarea socială, provocînd tensiuni politice şi social-economice. Acest proces este deja în plină desfăşurare”, susţine Igor Boţan.
Analistul politic menţionează că forţele politice din Republica Moldova traversează unul dintre cele mai periculoase conflicte, cu impact imprevizibil pe multiple planur, iar responsabilitatea cea mai mare îi revine partidului de guvernămînt. “Liderul acestui partid, Vladimir Voronin, a anunţat public "stoparea parteneriatului politic cu opoziţia" imediat după alegerile locale din iunie 2007, după ce a dat start campaniei de antagonizare a opoziţiei pînă după limita cînd readucerea opoziţiei la dialog a devenit, practic, cu neputinţă. "Verticala puterii de stat", deopotrivă cu media-holding-ul afiliat PCRM, au hărţuit şi defăimat constant opoziţia în ultimii doi ani, ştiindu-se despre norma constituţională care impune un consens politic parlamentar în proporţie de 3/5. Mai mult, chiar preşedintele Voronin afirma recent că programele electorale ale PCRM şi ale opoziţiei liberale, practic, nu se deosebesc, atunci de ce a iniţiat acţiunile de antagonizare a opoziţiei? Răspunsul ţine de interesele economice ale structurilor afiliate PCRM”, notează Boţan.
Potrivit analistului citat, există mai multe scenarii de evoluţie a evenimentelor de după 7 aprilie. Astfel, în consonanţă cu documentele adoptate de forurile internaţionale, un şir de observatori şi analişti locali recomandă opoziţiei să accepte dialogul cu PCRM, condiţionându-l prin adoptarea chiar la primele şedinţe ale noului Parlament a unei legi care să asigure drepturile opoziţiei, influenţarea reală de către aceasta a numirii conducerii principalelor organe publice cu funcţii de control, asigurarea transformării audiovizualului public în instituţii care să-şi justifice denumirea etc. Însă această variantă nu va avea sorţi de izbândă, judecând după ultimele declaraţii ale liderului PCRM, care cheamă opoziţia la dialog doar pentru ca aceasta să-şi recunoască astfel vinovăţia pentru cele întâmplate la 7 aprilie şi pentru a da legitimitate puterii alese la 5 aprilie 2009. La rândul lor, liderii opoziţiei afirmă că de ei puţin depinde, partidul de guvernământ trebuie să repare un şir de lucruri pe care le-a comis şi care au condus la degradarea climatului politic din ţară.
“Reprezentanţii opoziţiei indică asupra faptului că liderul PCRM le promite posturi de conducere a comisiilor parlamentare în proporţie cu rezultatul electoral, dar opoziţiei i se refuză să i se asigure acelaşi procentaj de acces la audiovizualul public! În acest context, cele trei formaţiuni de opoziţie au adoptat decizii de boicotare a procedurii alegerii şefului statului”, notează Boţan.
O altă soluţie, cu o probabilitate mai mare de realizare este considerată "trădarea" unuia sau a mai multor deputaţi din opoziţie, care, contrar deciziei partidelor de boicotare a alegerilor, ar accepta să asigure ieşirea din impas din considerente "patriotice". Această soluţie a fost anunţată drept cea mai probabilă de către preşedintele Voronin imediat după încheierea alegerilor, la 5 aprilie. Însă liderii opoziţiei au confirmat că nu vor participa la procedura de alegere a şefului statului. “Totuşi, nu trebuie să se uite că Republica Moldova este o entitate dintr-un spaţiu foarte specific, în care problemele care nu se rezolvă cu resurse mari, se rezolvă cu resurse foarte mari. De aceea, probabilitatea votului "trădător", care să fie în acelaşi timp şi "patriotic", este destul de mare”, menţionează analistul.
Cea de a treia soluţie, în opinia lui Igor Boan, este ca deblocarea situaţiei de conflict să fie pusă pe seama electoratului, adică să aibă loc alegeri parlamentare anticipate, după boicotarea a două încercări de alegere a şefului statului, dizolvarea Parlamentului ales recent de către preşedintele în exerciţiu şi anunţarea desfăşurării alegerilor, cel târziu, în trei luni de la data dizolvării.
Ţinând cont de gradul de antagonizare a puterii şi opoziţiei şi de divizarea societăţii, probabilitatea acestui scenariu este destul de înaltă, susţine analistul.
Modalitatea de boicotare a procedurii alegerii şefului statului este cunoscută în detalii încă din decembrie 2000. Tot în decembrie 2000 Curtea Constituţională a adoptat 4 hotărâri referitoare la procedura alegerii şefului statului în care a descris cu amănunte cum trebuie să se procedeze pentru ca boicotul să se încununeze cu succes.
Partidele de opoziţie ar trebui să studieze cu atenţie aceste hotărâri, dacă doresc cu adevărat dizolvarea noului Parlament şi oferirea pentru elector a posibilităţii de soluţionare a problemei deblocării situaţiei politice.
“Logica opoziţiei este după cum urmează: decât să ajungă la compromis şi să plătească ulterior preţul pe care l-a plătit PPCD după "parteneriatul politic" cu PCRM, mai bine soluţia să vină direct de la electorat, chiar dacă s-ar întâmpla ca opoziţia să obţină un scor mai mic la parlamentarele anticipate decât la cele din 5 aprilie. Dacă există riscul repetării rezultatului din 5 aprilie, atunci PCRM trebuie "să-şi bată capul" pentru organizarea unor alegeri oneste, care să deschidă calea spre un dialog cu opoziţia.
În definitiv, opoziţia poate conta în parlamentarele anticipate la un rezultat mai bun decât cele din 5 aprilie, întrucât vor ieşi la iveală capacităţile "echipei de profesionişti" a PCRM: de evitare a manifestării consecinţelor crizei financiare şi economice mondiale asupra Republicii Moldova; de apărare a drepturilor cetăţenilor; de soluţionare a conflictului transnistrean etc. Dacă lucrurile vor ajunge până la dizolvarea Parlamentului, fracţiunea PCRM va trebui să învestească în funcţie un Guvern nou, care să aibă toate competenţele”, mai notează Igor Boţan.
