Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat la 29 aprilie curent, în cadrul sesiunii plenare, o nouă Rezoluţie referitoare la situaţia din Republica Moldova, în care constată “încălcări semnificative” în campania electorală şi “maltratarea protestatarilor din partea poliţiei”.
<!-- /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0cm; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Times New Roman";} a:link, span.MsoHyperlink {color:blue; text-decoration:underline; text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed {color:purple; text-decoration:underline; text-underline:single;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:2.0cm 42.5pt 2.0cm 3.0cm; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} -->
Vedeţi mai jos traducerea în română a textului Rezoluţiei:
"Funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova
Rezoluţia 1666 (2009)
1. Alegerile parlamentare au avut loc în Moldova la 5 aprilie 2009. Aceste alegeri au constituit un test esenţial pentru democraţia din ţară şi i-ar fi putut permite Moldovei să-şi consolideze instituţiile democratice şi să progreseze pe calea integrării europene. Potrivit comisiei ad hoc a Adunării Parlamentare care a monitorizat alegerile, „acestea au respectat un anumit număr de norme şi angajamente internaţionale însă anumite îmbunătăţiri vor mai trebui aduse în vederea garantării unui proces electoral fără interferenţa intempestivă a administraţiei, precum şi în vederea consolidării încrederii din partea publicului”.
Dezbaterile la televiziunea publică organizate conform principiului tragerii la sorţi de către interlocutori ar fi trebuit să le ofere candidaţilor posibilitatea de a-şi transmite mesajele. Totuşi, s-a putut constata că opoziţia nu a fost în stare să-şi transmită ideile şi programele. Astfel, observatorii au putut remarca faptul că:
1.1. procesul electoral a prezentat mai multe neajunsuri importante în materie de procedură şi că este necesar de acum încolo ca el să fie îmbunătăţit considerabil;
1.2. instituţia radiodifuziunii de stat nu a făcut o distincţie clară între reflectarea obligaţiilor oficiale ale funcţionarilor de cel mai înalt rang şi cele privind activităţile lor de campanie;
1.3. cu toate că contextul campaniei a fost unul pluralist şi paşnic şi nu a fost marcat de nici un episod de violenţă major, el a fost umbrit de frecvente acuzaţii de intimidare a alegătorilor şi candidaţilor, precum şi de plângeri în legătură cu folosirea abuzivă a resurselor administrative.
2. Adunarea Parlamentară regretă că unele dintre probleme au fost identice celor deja identificate cu ocazia alegerilor precedente din Moldova şi, mai recent, în timpul alegerilor locale din 3 şi 17 iunie 2007. În această privinţă, Adunarea aminteşte Rezoluţia 1572 (2007) cu privire la respectarea obligaţiunilor şi angajamentelor Moldovei, rezoluţie în care aceasta:
2.1. subliniază că aceste probleme perpetuate în materie de practică electorală din Moldova nu sunt conforme cu obligaţiunile statelor membre ale Consiliului Europei care aspiră să edifice o societate democratică pluralistă, bazată pe preeminenţa dreptului;
2.2. invită autorităţile să studieze cu atenţie şi să ia în consideraţie concluziile observatorilor internaţionali ai alegerilor locale din iunie 2007, pentru a remedia toate aspectele contestate din punctul de vedere al normelor europene în materie de alegeri democratice, care să asigure organizarea în anul 2009 a alegerilor legislative complet libere, echitabile şi democratice.
3. Adunarea este foarte preocupată de faptul că autorităţile moldovene s-au conformat parţial recomandărilor precedente privind ameliorarea procesului electoral şi consolidarea instituţiilor democratice ale statului înaintea alegerilor legislative din 5 aprilie 2009. Amendamentele aduse Codului electoral în aprilie 2008 au mărit pragul electoral de la 4 la 6 %, nu prevăd crearea coaliţiilor electorale ale partidelor politice şi organizaţiilor social-politice şi au pus în aplicare interdicţia de a deţine înalte funcţii publice pentru cetăţenii moldoveni cu cetăţenie multiplă. Efectul combinat al acestor amendamente a fost să limiteze posibilităţile pentru mai multe forţe politice de a participa eficient la procesul politic, slăbind astfel pluralismul. Cu toate că dezbaterile au avut loc conform principiului tragerii la sorţi pentru a stabili interlocutorii, opoziţia nu a ştiut să scoată avantaje din această oportunitate de a-şi face cunoscute ideile şi programele politice; dimpotrivă, ea a folosit acest timp pentru a se confrunta.
4. Adunarea deplânge faptul că manifestaţiile paşnice, care au început la 6 aprilie în faţa clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului, în special la iniţiativa tinerilor care nu au acceptat rezultatele alegerilor, au degenerat la 7 aprilie 2009 în atacuri violente şi devastarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi în distrugerea edificiilor publice. Dreptul de a manifesta este esenţial în democraţie. În definitiv, obligaţiunea unui guvern, precum şi a autorităţilor competente, este de a asigura dreptul cetăţenilor la securitate în caz de tulburare a ordinii publice. Respectarea acestor drepturi reciproce se împacă întotdeauna cu greu. Cu atât mai mult însă, nici un drept nu poate legifera prădarea şi incendierea clădirilor publice, punând astfel în pericol viaţa celor care se află în ele. Prin urmare, Adunarea condamnă hotărât asemenea acte de violenţă la care nu va trebui să se mai recurgă niciodată într-o societate democratică ca mijloc de exprimare a propriilor opinii politice.
5. În acelaşi timp, Adunarea dezaprobă declaraţiile făcute de autorităţile moldovene îndată după dezlănţuirea violenţelor, declaraţii prin care responsabili de cel mai înalt nivel politic au acuzat Opoziţia, fără o anchetă prealabilă aprofundată, de organizarea manifestaţiilor violente în scopul de a da o lovitură de stat. Adunarea consideră că în asemenea împrejurări autorităţile ar fi trebuit să dea dovadă în declaraţiile lor de mai multă rezervă pentru a calma situaţia.
6. Adunarea este viu preocupată de actele de violenţă comise de poliţie în timpul evenimentelor postelectorale. Potrivit informaţiilor disponibile, peste 300 de persoane au fost arestate şi nouă se mai află acum în detenţie. Ele sunt denunţate de numeroase organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale, precum şi de Mecanismul naţional de prevenire a torturii, pus în aplicare de Protocolul opţional la Convenţia Naţiunilor Unite contra torturii, a altor pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante. Este vorba în special de:
6.1. anumite cazuri pretinse de „bătăi şi rele tratamente”;
6.2. violarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la un recurs efectiv, cum sunt acestea definite de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului;
6.3. restricţii disproporţionate ale libertăţii accesului la informaţie şi ale libertăţii presei, precum şi atacuri împotriva jurnaliştilor.
7. Adunarea cere insistent deschiderea imediată a unei anchete independente şi aprofundate a tuturor acestor acuzaţii de violenţă şi cere ca responsabilii de aceste violenţe să fie judecaţi. În acest context trebuie stabilită o conlucrare deplină cu instanţele competente ale Consiliului Europei, în special cu Comisarul pentru drepturile omului şi Comitetul European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.
8. În vederea îmbunătăţirii încrederii în instituţiile democratice ale ţării, Adunarea le cere din nou autorităţilor moldovene, în acest context precis, să aplice pe deplin recomandările formulate în Rezoluţia 1572 (2007). În particular, Adunarea invită autorităţile:
8.1. să reia reforma legislaţiei electorale, în cooperare cu Comisia europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) cu scopul de a reduce pragul electoral pentru partidele politice, deschizând astfel procesul politic către mai mult pluralism; să revadă imediat listele electorale pentru a le întocmi de o manieră definitivă prin introducerea obligaţiunii de revizuire cu regularitate şi de excludere pe viitor a listelor suplimentare; să pună în aplicare mecanisme şi proceduri care să le permită numeroşilor cetăţeni moldoveni stabiliţi în străinătate să-şi exercite dreptul de vot în mod efectiv;
8.2. să suspende aplicarea dispoziţiilor Codului electoral, cu privire la interdicţia pusă persoanelor deţinătoare a mai multor cetăţenii de a exercita înalte funcţii publice, aşteptând ca Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului să adopte hotărârea sa în dosarul Tănase şi Chirtoacă vs. Moldova;
8.3. să continue reforma presei naţionale şi locale, favorizând pluralismul mediatic atât prin lege, cât şi în practică şi să transforme posturile de televiziune şi de radio finanţate de către stat într-un adevărat serviciu public de radiodifuziune care să-i ofere publicului o pluralitate de opinii şi să deetatizeze în acelaşi timp presa scrisă şi audiovizuală controlată şi finanţată de către autorităţile publice locale;
8.4. să crească eficienţa şi profesionalismul instanţelor judecătoreşti şi să consolideze astfel încrederea populaţiei în caracterul efectiv al recursurilor judiciare naţionale contra acuzaţiilor de violare a drepturilor omului;
8.5. să continue reforma poliţiei; să creeze mijloace de recurs efectiv împotriva folosirii excesive a forţei şi a violenţei de către angajaţii poliţiei; să organizeze cursuri de formare pentru angajaţii poliţiei, pentru a asigura ca aceştia din urmă să acţioneze întotdeauna respectând pe deplin legea în conformitate cu normele Codului European de etică a poliţistului, cuprins în Recomandarea Rec(2001)10 a Comitetului de Miniştri adresată statelor membre;
8.6. să îmbunătăţească considerabil condiţiile de detenţie pentru a le aduce în deplină conformitate cu normele europene; să transfere responsabilitatea detenţiei provizorii, care îi revine Ministerului de Interne, către Ministerul de Justiţie;
8.7. să faciliteze accesul avocaţilor parlamentari în toate locurile de detenţie, inclusiv în cele care sunt încă administrate de către Ministerul de Interne;
8.8. să vegheze ca toate cazurile cu privire la relele tratamente care ar fi fost comise de către poliţie să facă rapid obiectul unei anchete aprofundate, independente şi imparţiale, şi ca urmăririle să fie angajate dacă va fi necesar; să pună pe deplin în aplicare recomandările Comitetului European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante.
9. Adunarea cheamă Moldova şi vecinii şi partenerii ei, în special România, Ucraina şi Rusia, care sunt de altfel membri ai Consiliului Europei, să joace un rol constructiv pentru a aplana tensiunile şi a favoriza un dialog între toţi actorii politici, respectând pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării.
10. În acelaşi timp, Adunarea subliniază că toţi actorii politici din Moldova, din majoritate şi din opoziţie, trebuie să-şi asume ei înşişi responsabilităţile, mai cu seamă cele postelectorale, pentru a rezolva criza politică actuală şi a reîncepe un proces politic normal. În acest scop, ea recomandă:
10.1. toţi actorii politici vor trebui să recunoască forţa juridică a Hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor alegerilor; toţi cei care contestă rezultatul alegerilor au dreptul de a folosi orice mijloc juridic care le stă la dispoziţie, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
10.2. autorităţile şi toţi actorii politici vor trebui să condamne imediat şi hotărât violenţele şi să se angajeze să recurgă doar la mijloace politice democratice pentru a-şi apăra poziţiile, ideile şi programele;
10.3. o anchetă independentă, transparentă şi credibilă privind evenimentele postelectorale, precum şi privind circumstanţele care au condus la acestea, trebuie pornită imediat, în afară de o anchetă independentă privind toate acuzaţiile de violare a drepturilor omului menţionate mai sus;
10.4. partidele care au depăşit pragul electoral şi vor fi prezente în Parlament vor trebui să angajeze un dialog constructiv în cadrul procesului parlamentar pentru a rezolva criza politică actuală şi a repune procesul politic pe un făgaş bun; dezbaterile democratice trebuie să se desfăşoare acum în Parlament; alegerea viitorului Preşedinte al ţării va trebui să ofere prilejul de a restabili încrederea în procesul democratic;
10.5. în paralel, majoritatea parlamentată şi opoziţia vor trebui să se angajeze într-un vast dialog politic, cu o largă participare a forţelor extraparlamentare şi a societăţii civile, pentru a-şi dezvolta viziunea asupra viitorului ţării, pe baza principiilor democratice şi a integrării europene alese;
10.6. noul Parlament va trebui să elaboreze şi să adopte rapid un Plan de acţiuni cu măsuri concrete privind aplicarea recomandărilor Adunării formulate în prezenta rezoluţie, precum şi a angajamentelor luate conform Rezoluţiei 1572 (2007) cu privire la respectarea obligaţiunilor şi angajamentelor Moldovei.
11. Astfel, Adunarea hotărăşte să urmărească în continuare situaţia din Moldova şi invită comisia sa de monitorizare să examineze, cu ocazia următoarei sale şedinţe de dinaintea părţii sesiunii din luna iunie 2009, progresele realizate de către autorităţile moldovene şi de către opoziţie în punerea în aplicare a prezentei rezoluţii şi a rezoluţiilor precedente, şi să propună orice măsură suplimentară pe care situaţia i-o va cere".
