Executivul european elaborează un "pachet de ajutor imediat" în sprijinul democraţiei din R. Moldova, ce ar include training pentru jurnalişti, poliţie, asistenţă legislativă, dar şi financiară în cadrul unui eventual împrumut FMI, a declarat un oficial al CE, luni, la Strasbourg.
"Comisia Europeană este pregătită să asiste Republica Moldova cu ajutor microfinanciar, în funcţie de rezultatele misiunii Fondului Monetar Internaţional la faţa locului", a spus Reinhold Hack, director în cadrul direcţiei de relaţii externe a executivului european. Hack a reprezentat Comisia Europeană la o dezbatere în comisia de afaceri externe din Parlamentul European (AFET) ce a avut loc luni seară la Strasbourg, în urma unei misiuni la Chişinău conduse de Marianne Mikko, şefa delegaţiei Moldova-UE din legislativul european.
Hack a explicat că ajutorul financiar al UE s-ar materializa prin "garanţii de împrumut extern", ca parte a unui pachet financiar ce ar putea fi negociat în luna mai de autorităţile moldovene cu FMI şi Banca Mondială. El a atras atenţia că Republica Moldova este grav afectată de criza economică, înregistrând o scădere a producţiei industriale de 25% şi un deficit bugetar de 10% din PIB, precum şi o reducere drastică a sumelor trimise de la moldovenii care lucrează în străinătate.
Ajutorul CE ar fi însă condiţionat de progrese la capitolul democraţie şi stat de drept, a subliniat însă oficialul european.
"Există disponibilitate din partea Comisiei Europene de a sprijini Moldova politic şi financiar, dar şi Chişinăul trebuie să-şi facă temele.
Dorim să vedem o investigaţie reală a evenimentelor ce au avut loc acolo, iar comisia de anchetă să includă şi membri ai opoziţiei", a spus el.
Pe de altă parte, oficialul CE a subliniat că UE ajută deja Moldova cu aproximativ 100 de milioane euro pe an prin mecanismul politicii de vecinătate şi prin proiecte de cooperare regională.
Sprijinul financiar european nu ar trebui să meargă exclusiv către guvernul de la Chişinău, ci şi direct către autorităţile locale şi către organizaţii neguvernamentale, a declarat, în timpul dezbaterii din AFET eurodeputatul Cristian Silviu Buşoi (PNL).
Raportul redactat de delegaţia condusă de Marianne Mikko - din care a făcut parte şi europarlamentarul român Marian Jean Marinescu (PDL) şi care s-a întâlnit şi cu persoane care se află încă în arest, precum şi cu familiile unor victime - a constatat că "persoanele din arestul poliţiei au fost supuse la rele tratatamente în mod sistematic, ceea ce ar putea fi considerat drept un act de tortură, ei fiind obligaţi să semneze declaraţii cu forţa".
"Guvernul a răspuns într-o manieră violentă şi disproporţionată la protestele publice. Bătăile şi arestarea fără mandat a persoanelor civile nu au fost menite să calmeze situaţia, ci să ducă la acte deliberate de represiune", se arată în raport.
"Moldova nu a respectat în mare măsură convenţiile europeane privind drepturile omului şi statul de drept pe care le-a semnat", a spus Mikko, citind din raport.
Documentul critică şi faptul că guvernul de la Chişinău a cerut organizaţiilor neguvernamentale să-şi dezvăluie sursele de finanţare şi rolul în criza postelectorală, dându-le un termen-limită foarte scurt, pe durata unui weekend.
Raportul conchide că Moldova a încălcat grav convenţiile europene privind drepturile omului, că guvernul este "aplecat spre îngrădirea libertăţii de expresie şi a mass- media independente", situaţia politică fiind caracterizată de un înalt grad de instabilitate, ceea ce demonstrează nevoia de o mai mare implicare a UE.
Parlamentul European va vota joi o rezoluţie care să reflecte ceea ce constată raportul şi care-i va fi înmânată ministrului de externe Andrei Stratan la Praga de către preşedintele comisiei de afaceri externe din PE, Jacek Saryusz-Wolski, în timpul summitului ce va lansa oficial Parteneriatul Estic, noua politică de vecinătate a UE către R. Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia şi Azerbaijan.
Sursa: The Money Channel
