Parteneriatul Estic, o platformă de cooperare a UE destinată Armeniei, Azerbaijanului, Belarusului, Georgiei, Republicii Moldova şi Ucrainei, va fi lansat joi la Praga, iar Comisia Europeană prezintă răspunsuri la o serie de întrebări privind această iniţiativă.
De ce lansează UE şi ţările partenere Parteneriatul Estic?
Pentru că a venit momentul pentru aprofundarea relaţiilor cu vecinii din Est. Evenimentele din ţările Europei de Est şi ale Caucazului de Sud afectează UE. Extinderile succesive ale UE au adus aceste ţări mai aproape de UE, iar securitatea, stabilitatea şi prosperitatea lor afectează tot mai mult Uniunea Europeană. Toate aceste ţări, într-o măsură sau alta, implementează reforme politice, economice şi sociale, şi şi-au exprimat dorinţa de a se apropia de UE.
Politicile faţă de aceste ţări trebuie să fie ferme, proactive şi inechivoce: prin Parteneriatul Estic, UE oferă partenerilor săi din Est susţinere concretă şi profundă pentru refomele democratice şi pentru liberalizarea pieţei, contribuind astfel la stabilitatea lor economică şi politică. Componenta multilaterală a Parteneriatului Estic asigură UE un instrument adiţional pentru a susţine reformele, înfiinţând un forum pentru ca cele şase ţări partenere să facă schimburi de experienţă şi de informaţii în cadrul a patru platforme tematice.
Ce ţări participă la Parteneriatul Estic?
Toate cele 27 de ţări membre UE şi Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina.
De ce au decis ţări atât de diferite să coopereze cu UE în cadrul aceleiaşi platforme multilaterale?
Chiar dacă partenerii estici nu au obiective identice în ceea ce priveşte relaţia lor cu UE, cu toţii caută să îşi intensifice relaţiile cu UE. Parteneriatul Estic este răspunsul UE la provocările şi aspiraţiile ţărilor partenere, având în vedere că UE are un interes vital pentru ca vecinătatea sa estică să se dezvolte economic, să fie condusă democratic şi să fie mai stabilă. Bazându-se pe progresul înregistrat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Parteneriatul Estic oferă măsuri bilaterale şi multilaterale pentru o cooperare sporită. Ţările partenere se vor apropia de UE în funcţie de capacităţile lor individuale şi de termenele stabilite, iar împreună cu partenerii lor estici vor coopera asupra chestiunilor legate de UE, împărtăşind experienţa şi bunele practici.
UE face o ofertă identică fiecărei ţări partenere, în ciuda nivelului diferit de angajament al acestora faţă de UE?
Nu, principiul PEV va fi menţinut: cât de departe va merge UE cu fiecare ţară va depinde de progresele făcute în cadrul eforturilor de modernizare şi reformă. Parteneriatul Estic este în mod evident legat de ambele aspecte - interese comune şi valori împărtăşite.
De ce a fost Belarusul invitat să fie un membru al Parteneriatului Estic, având în vedere că această ţară nu participă la PEV?
Belarusul este un vecin important al UE, interesat să îşi dezvolte relaţiile cu blocul european. În funcţie de opţiunile şi deciziile ţării, Belarusul va putea să beneficieze de pe urma Parteneriatului Estic şi să îşi intensifice relaţiile bilaterale cu UE. Belarusul are acum oportunitatea de a deveni un partener activ al UE în cadrul PEV, cu condiţia ca ţara să se angajeze mai departe pe drumul unor reforme economice şi democratice şi să evolueze către valori comune. Iniţial, Belarusul a putut participa în activităţile platformelor multilaterale.
Cum rămâne cu Federaţia Rusă? Este această iniţiativă antirusă?
Nu este absolut deloc o iniţiativă antirusă. UE răspunde unei dorinţe exprimate de ţările din vecinătatea estică şi care vor să îşi aprofundeze şi să îşi extindă substanţial relaţiile cu UE. Rusia rămâne un partener esenţial pentru UE, cu care se negociază un nou acord cuprinzător. Subliniem întotdeauna că membrii Parteneriatului Estic vor avea nevoie de bune relaţii cu toţi vecinii lor, inclusiv cu Federaţia Rusă.
Care sunt principalele puncte de noutate ale acestei iniţiative?
- noi acorduri de asociere, inclusiv acorduri cuprinzătoare de liber schimb, pentru aceia care sunt pregătiţi să îşi asume angajamente profunde cu UE conţinute de aceste acorduri
- programe complexe finanţate de UE pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă a partenerilor în scopul de a putea profita de pe urma ofertei.
- o serie de pacte de mobilitate şi stabilitate, care simplifică călătoriile legale în UE şi, în acelaşi timp, accentuează eforturile pentru a combate corupţia, crima organizată şi migraţia ilegală. Aceste pacte vor îmbunătăţi, de asemenea, sistemele de azil în funcţie de standardele UE şi vor înfiiinţa structuri integrate de gestionare a graniţelor. Obiectivul cel mai important pe termen lung ar fi liberalizarea completă a vizelor, în funcţie de fiecare caz în parte, cu condiţia ca mobilitatea să fie bine gestionată şi sigură.
- Comisia va studia opţiuni privind mobilitatea forţei de muncă în scopul de a deschide pe viitor şi mai mult piaţa muncii europeană.
- o securitate energetică sporită în ţările partenere şi în UE, inclusiv susţinere pentru investiţii în infrastructură, reglementări mai bune, eficienţă energetică, şi sisteme mai eficiente de atenţionare preventivă pentru a reduce riscurile de întrerupere a aprovizionării.
- platforme multilaterale care să susţină eforturile individuale ale ţărilor prin asigurarea unui cadru în care să fie abordate probleme comune. Acestea vor include seminarii pentru a îmbunătăţi înţelegerea legislaţiei europene şi a standardelor, împărtăşirea experienţei, şi, în cazurile în care este potrivit, să se dezvolte activităţi comune. Sunt propuse patru platforme de cooperare în domeniul democraţiei, bunei guvernări şi stabilităţii; integrării economice şi a convergenţei cu politicile UE, securităţii energetice şi a contactelor între oameni.
- cooperare sporită în domeniul mediului şi a climatului.
- mai multe contacte între oameni şi o implicare mai mare a societăţii civile şi a altor actori.
- susţinere financiară sporită de 350 de milioane până în 2013.
- în cadrul abordării mulilaterale, vor exista cinci iniţiative cu un profil crescut care vor deservi interesul ţărilor partenere şi al UE: un program de gestionare a graniţelor, integrarea pieţelor de electricitate, a eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile, o facilitate pentru întreprinderile mici şi mijlocii, coridorul sudic şi o reacţie la dezastre.
Care este finanţarea actuală a UE pentru ţările partenere din Est?
Uniunea Europeană asigură deja o finanţare ţărilor din cadrul Parteneriatului Estic prin programe bilaterale din cadrul PEV. Între 2007 şi 2010, fondurile alocate sunt după cum urmează: Armenia - 98,4 milioane euro, Azerbaidjan - 92 milioane euro, Georgia - 120,4 milioane euro (şi fonduri adiţionale de până la 500 de milioane de euro disponibile pentru a contracara efectele războiului din august), R. Moldova - 209,7 milioane de euro, Ucraina - 494 milioane de euro.
Adiţional, ţările partenere în PEV pot profita de pe urma fondurilor din:
- facilitatea pentru guvernare (maximum 50 de milioane de euro anual pentru toate ţările PEV)
- Cooperarea transfrontalieră (CBC) care reuneşte regiunile din statele membre UE şi ţările membre PEV care au o graniţă terestră sau maritimă comună. În 2008, CBC Est a însumat aproape 25,6 milioane de euro.
- Facilitatea pentru investiţii în vecinătate (NIF) care operează cu resurse financiare ale comunităţii statelor membre, folosite pentru a echilibra împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale. NIF se concentrează se sectoarele prioritare precum energia, mediul şi transporturile, dar poate oferi ajutor şi pentru IMM-uri şi dezvoltarea sectorului social. Există proiecte care variază de la sistemul de transmisii energetice, la asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea sistemelor sanitare şi de apă şi proiectul de modernizare a aeroportului Chişinău. În 2008, NIF a alocat aproape 70 de milioane proiectelor din Est.
Implică Parteneriatul Estic finanţări noi?
Valoarea totală a asistenţei va creşte gradual pentru cei şase parteneri de la 450 de milioane euro în 2008 la 785 milioane euro în 2013, o creştere de aproape 75%. Aceasta înseamnă o creştere a fondurilor planificate pentru 2010-2013 cu 350 milioane de euro. Mai mult, UE va redirecţiona 250 de milioane de euro care erau deja alocaţi programului regional PEV către iniţiative relevante pentru implementarea Parteneriatului Estic, astfel că totalul acestei noi iniţiative ajunge la 600 de milioane de euro.
Cum va gestiona Parteneriatul Estic problemele de securitate?
Apropiind în mod eficient partenerii estici de UE, la fel ca şi PEV, Parteneriatul Estic va contribui la stabilitatea şi securitatea la graniţele cu UE şi va spori bunele relaţii de vecinătate şi cooperarea eficientă între parteneri. Parteneriatul Estic va căuta, de asemenea, să promoveze încrederea din regiune prin creşterea contactelor politice între parteneri (inculsiv între administraţii, membri ai parlamentelor, ONG-uri şi cetăţeni), cât şi să diminueze barierele comerciale. Parteneriatul Estic prevede o cooperare sporită în domenii specifice din cadrul Politicii Comune Europene de Securitate Externă (PESC) şi a Politicii Europene pentru Securitate şi Apărare (PESA), inclusiv participarea ţărilor partenere în misiuni UE şi exerciţii şi coordonarea activităţilor diplomatice. Sistemele de avertizare preventivă în domeniul securităţii vor fi îmbunătăţite, cu accent pe zonele de conflict. Se are în vedere şi o cooperare mai strânsă în domeniul exportului de arme şi a non-proliferării.
Ce oferă Parteneriatul Estic organizaţiilor societăţii civile din ţările partenere?
Dezvoltarea şi implicarea societăţii civile este un factor-cheie pentru succesul reformelor democratice şi orientate către liberalizarea pieţelor. Comisia propune susţinerea actorilor societăţii civile şi angajarea lor în inţiative prin înfiinţarea Forumului Societăţiii Civile a Parteneriatului Estic, în cadrul căruia s-au ţinut deja consultări. Forumul va promova contactele dintre actorii societăţii civile şi va facilita dialogul cu autorităţile publice.
Parteneriatul Estic înseamnă că UE va oferi perspectiva aderării unora/tuturor vecinilor estici?
Participarea la Parteneriatul Estic nu prevede perspectiva aderării, dar va dezvolta fără prejudicii aspiraţiile individuale ale oricăror ţări participante în privinţa relaţiilor cu Uniunea Europeană.
Cum va funcţiona practic Parteneriatul Estic?
Succesul acestei iniţiative va depinde de o voinţă politică puternică a statelor membre ale UE, dar şi a ţărilor partenere - asumarea comună a responsabilităţilor este esenţială. Comisia va juca un rol crucial în transformarea cadrului multilateral într-un instrument eficient de cooperare şi dezvoltarea Programelor Cuprinzătoare de Consolidare a Instituţiilor în fiecare ţară pentru o susţinere mai intensă a reformelor.
- în principiu, vor fi organizate reuniuni bianuale ale şefilor de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre ale UE şi din ţările partenere ale Parteneriatului Estic.
- vor fi întâlniri anuale ale miniştrilor de externe în cadrul cărora se va evalua progresele înregistrate şi se vor dezvolta o serie de linii politice mai detaliate.
- experţii implicaţi în demersurile de reformă din diferitele domenii se vor întâlni cel puţin de două ori pe an. Aceste reuniuni pregătite şi prezidate de Comisie vor avea loc în cadrul celor patru arii tematice ale platformelor (domeniul democraţiei, bunei guvernări şi stabilităţii; integrării economice şi a convergenţei cu politicile UE, securităţii energetice şi a contactelor între oameni). Prima reuniune în baza platformelor tematice va avea loc în iunie 2009.
- panel-uri pentru susţinerea acestor platforme se vor întâlni pe cât de des este nevoie în diferite formate în funcţie de necesităţi.
Cooperarea bilaterală va continua şi în cadrul structurilor PEV.
Ce se întâmplă cu Marea Neagră? Nu se suprapune Parteneriatul Estic cu cooperarea deja existentă?
NU. Parteneriatul Estic completează Sinergia Mării Negre (care cuprinde cele cinci ţări PEV, Rusia, Turcia, dar nu şi Belarus) şi alte iniţiative de cooperare regională. Sinergia Mării Negre are ca obiectiv rezolvarea problemelor care necesită eforturi şi atenţie la nivel de regiune. Centrul său de gravitate este Marea Neagră. Parteneriatul Estic va urmări alinierea ţărilor partenere cu UE, iar centrul său de gravitate va fi Bruxelles-ul. Consiliul European din martie 2009 a subliniat angajamentul UE pentru a consolida Sinergia Mării Negre şi pentru a susţine implementarea acesteia. Noi parteneriate la Marea Neagră vor fi lansate în lunile ce urmează (mediu, transport, dar şi Forumul Societăţii Civile la Marea Neagră).
Sursa: NewsIn
