Programul de parteneriat al Uniunii Europene pentru şase foste republici sovietice aflate la graniţele sale vizează să împiedice formarea unui vid în această regiune, unde şi Rusia are interese puternice, a explicat marţi vicepremierul ceh pentru afaceri europene, citat de Reuters.
Summitul de joi, de la Praga, va lansa Parteneriatul Estic pentru a consolida relaţiile economice şi politice cu Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Republica Moldova şi Belarus - şase state care sunt prea sărace şi prea instabile pentru a avea vreo şansă să adere în curând la UE, dacă ar vrea acest lucru.
"Scopul este (...) cooperarea dintre UE şi vecinii săi estici, într-o perioadă în care aceştia nu sunt pregătiţi pentru aderarea" la blocul european, a spus vicepremierul ceh Alexandr Vondra într-un interviu acordat Reuters. "Pe de altă parte, UE însăşi digeră încă extinderea amplă din urmă cu cinci ani şi trebuie să se ocupe de Balcani înainte să înceapă să clarifice situaţia din Est", a adăugat el. "Scopul este evitarea unei îngheţări a relaţiilor cu partenerii săi estici, evitarea formării unui vid între Uniune şi Rusia", a subliniat oficialul ceh.
Vondra a insistat asupra faptului că proiectul nu este orientat împotriva Moscovei şi a respins acuzaţiile formulate de Rusia, potrivit cărora UE şi-ar construi o sferă de influenţă pe fostul teritoriu sovietic. "Nu este vorba despre sfere de influenţă, se bazează pe dorinţa ambelor părţi", a explicat el.
Dintre cele şase ţări invitate, Ucraina şi Georgia şi-au exprimat cel mai clar dorinţa de a adera la UE, în timp ce altele au fost mai rezervate privind ce formă ar trebui să ia relaţiile cu blocul european.
Liderii Belarusului şi Republicii Moldova nu vor participa la summit, dar vor trimite vicepremieri, a spus Vondra. Chişinăul anunţase însă că va fi reprezentat de premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi. La rândul său, Minskul a confirmat că preşeditnele Aleksandr Lukaşenko nu va merge la Praga.
Relaţiile dintre UE şi Belarus încep să se încălzească, după ani la rând în care Occidentul l-a acuzat pe Lukaşenko de reprimarea opoziţiei democratice. Diplomaţii spun însă că prezenţa lui Lukaşenko la summt ar fi iritat totuşi unele state membre.
Parteneriatul Estic nu le acordă celor şase ţări nicio perspectivă de aderare la UE, concentrându-se pe promovarea bunei guvernări, integrării economice, securităţii energetice şi contactelor concrete cu UE. Astfel, în cadrul proiectului ar putea fi create zone de liber-schimb, iar ţările participante ar putea încheia acorduri de asociere cu UE, dacă respectă criteriile democratice. Unul dintre obiective va fi liberalizarea regimului de vize, punct despre care sursele spun că va mai face obiectul unor discuţii, pentru a calma temerile unora dintre statele membre.
UE a alocat 600 de milioane de euro Parteneriatului Estic, promovat de unele dintre noile membre şi Suedia, după modelul Uniunii pentru Mediterana, care se adresează vecinilor sudici ai Uniunii.
Toate cele şase ţări incluse în proiect sunt mult mai sărace decât cele mai sărace membre UE. Unele se confruntă cu instabilitate internă sau chiar conflicte îngheţate - precum Georgia, Republica Moldova şi Azerbaidjanul.
După summitul pentru Parteneriatul Estic, UE va avea vineri discuţii cu statele din Caucaz şi de la Marea Caspică pentru diversificarea aprovizionării cu gaz a Europei. Potrivit lui Vondra, aceste discuţii ar trebui să deschidă drumul către încheierea, până la sfârşitul anului, a unor acorduri interguvernamentale privind achiziţionarea şi tranzitul gazului, necesare pentru a începe lucrările pentru Nabucco, ce urmează să aducă gaz din zona caspică în Europa.
