Interlic.md

Pe parcursul discuţiilor pentru Parteneriatul Estic, iniţiativă care va fi lansată joi, România a susţinut un text mai ambiţios în domeniul mobilităţii persoanelor, finanţare şi, în general, în ceea ce priveşte perspectivele de apropiere de UE, a comunicat MAE la solicitarea NewsIn.

"Pe parcursul discuţiilor, România a susţinut un text mai ambiţios în domeniul mobilităţii persoanelor, finanţare şi, în general, în ceea ce priveşte perspectivele de apropiere de UE a statelor beneficiare ale Parteneriatului", a declarat pentru NewsIn purtătorul de cuvânt al MAE, Alin Şerbănescu.

În acelaşi timp, MAE subliniază în răspuns că declaraţia Consiliului European privind Parteneriatul Estic reprezintă un compromis. "Declaraţia Consiliului European din martie 2009 cu privire la Parteneriatul Estic reprezintă textul care a întrunit consensul statelor membre UE şi baza de plecare, din perspectiva UE, pentru declaraţia comună a summitului de lansare a Parteneriatului Estic (de joi, n.r.). Ca numitor comun al poziţiilor statelor membre, Declaraţia Consiliului European reprezintă inevitabil un compromis între diferitele interese şi percepţii în cadrul UE", a explicat Şerbănescu.

"În privinţa declaraţiei comune a summitului de lansare a Parteneriatuluiu Estic, negocierile au loc, pe de o parte între statele partenere care, la rândul lor, au interese şi aspiraţii diferite, iar pe de altă parte în cadrul UE, asupra proiectului de text convenit preliminar cu statele partenere", a evidenţiat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe.

România a fost iniţial preocupată de noua iniţiativă a Parteneriatului Estic şi a privit-o sceptic, întrucât părea să se suprapună cu Sinergia Mării Negre. Secretarul de stat din acea perioadă pentru afaceri europene din MAE, Răduţa Matache, declara pentru NewsIn, în mai 2008, că Parteneriatul Estic propus de Polonia şi Suedia în cadrul politicii de vecinătate UE cu ţări precum Republica Moldova nu trebuie să înlocuiască Sinergia Mării Negre, politică de cooperare demarată deja de UE şi susţinută de România.

"România susţine consolidarea dimensiunii estice a politicii de vecinătate a UE", declarase atunci secretarul de stat pentru afaceri europene Răduţa Matache, explicând că MAE se va asigura că "interesele legitime ale României în vecinătatea estică sunt corect reflectate" în orice nouă iniţiativă a UE. Astfel, preocuparea României a fost ca orice nouă propunere să completeze politicile deja existente, nu să le înlocuiască. Ţara noastră şi-a dorit ca iniţiativa Sinergiei Mării Negre să fie promovată în continuare şi ca Parteneriatul Estic să intervină complementar, nu concurenţial. Sinergia Mării Negre este o iniţiativă de cooperare regională elaborată în 1997 şi reluată de UE la presiunile României şi Bulgariei după aderare, ambele ţări cu deschidere la Marea Neagră.

Parteneriatul Estic urmează să fie lansat la Praga joi, în prezenţa celor 27 de ţări europene şi a reprezentanţilor celor şase ţări partenere, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina. Comisia Europeană susţine necesitatea acestei iniţiative prin faptul că extinderile succesive ale UE au adus aceste ţări mai aproape de UE, iar securitatea, stabilitatea şi prosperitatea lor afectează tot mai mult Uniunea Europeană. Toate aceste ţări, în diferite măsuri, implementează reforme politice, economice şi sociale, şi şi-au exprimat dorinţa de a se apropia de UE.

Potrivit Comisiei Europene, politicile faţă de aceste ţări trebuie să fie puternice, proactive şi inechivoce. Prin Parteneriatul Estic, UE oferă partenerilor săi din Est susţinere concretă pentru reformele democratice, contribuind astfel la stabilitatea lor economică şi politică. Componenta multilaterală a Parteneriatului Estic asigură UE un instrument adiţional pentru a susţine reformele, înfiinţând un forum pentru ca cele şase ţări partenere să facă schimburi de experienţă şi de informaţii.

Chiar dacă relaţiile dintre România şi R. Moldova s-au tensionat în urma evenimentelor din 7 aprilie de la Chişinău, ministrul de externe Cristian Diaconescu s-a arătat optimist în legătură cu Parteneriatul Estic şi a explicat că această iniţiativă poate fi o cale prin care R. Moldova să se angajeze în respectarea valorilor europene. "România, în cadrul UE, a susţinut încă de la început Parteneriatul Estic şi considerăm că acesta trebuie să fie un proiect de viziune pentru viitorii noştri parteneri din Est. Este important ca R. Moldova să adopte standardele şi principiile europene pe care le promovează acest parteneriat. România consideră că Parteneriatul Estic trebuie să fie o platformă de dialog şi cooperare", a spus ministrul, în aprilie, la Bruxelles.

Întrebat dacă este un moment bun pentru lansarea Parteneriatului Estic (la 7 mai - n.r.) în condiţiile în care există tensiuni în R. Moldova, dar şi în Belarus şi Georgia, Diaconescu a arătat că această platformă de cooperare este gândită atât pentru momente paşnice, cât şi pentru contexte mai dificile. "Unul dintre obiectivele Parteneriatului Estic este să abordeze atât evoluţiile pozitive, cât şi cele negative. Parteneriatul Estic ar trebui să imprime stabilitate şi normele, valorile şi standardele Uniunii Europene. Problemele care au apărut fac şi mai necesară lansarea acestei platforme", a punctat Diaconescu.